Mircea Toma, preşedintele ActiveWatch, organizaţie pentru drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în spaţiul public, vorbeşte despre intonarea imnului Ţinutului Secuiesc la meciurile disputate în judeţele Harghita şi Covasna, titrează GSP.ro.El consideră firească intonarea Imnului Ținutului Secuiesc la manifestările sportive din România.

– Domnule Toma, cum vedeţi dumneavoastră problema cîntării imnului Ţinutului Secuiesc pe teritoriul României?
– Din punctul meu şi al nostru de vedere, intonarea acestui imn este legală, în sensul că nu există nici o lege care să interzică chestia asta. Chiar am avut o discuţie cu unul dintre colegii mei şi pentru fiecare situaţie în parte e nevoie de o analiză. Dacă ei îşi cîntă imnul ca o formă de afirmare a identităţii culturale a unei comunităţi care are o istorie culturală a ei, ăsta este un gest care le este adresat lor. Dar dacă el este interpretat ca ofensă de către românii care sînt prezenţi acolo, asta e mai degrabă problema românilor!

– De ce?
– Pentru că ungurul nu trebuie neapărat să ofenseze cînd vorbeşte maghiară!

– Consideraţi că nu este normal ca românii prezenţi în sală să le fluiere acest imn?
– Orice cîntec popular maghiar, orice cîntec identitar maghiar sau secuiesc poate fi interpretat ca ofensă de român, iar românul vine şi aplică în freză un ciomag ungurului, dar asta nu înseamnă că e OK. Dacă mă uit la secui ca la un obiect străin şi răspund la imnul lor cu huiduieli şi fluierături, aşa cum s-a şi întîmplat la meciurile de baschet, atunci ungurii ne spun că sîntem nişte ţigani şi ne dau afară din sală. Deci nu e normal cum reacţionăm!

– Din această cauză apar tot felul de probleme.
– Evident! Apar tot felul de probleme de cînd există ungurii pe teritoriul României. Şi chiar dacă sînt trebuie să le negociem şi să le ţinem în frîu. Eu am învăţat multe despre secui, pe care îi confundam cu ungurii în trecut. Vă spun că în acest imn al lor chiar există o strofă în care se plîng de popoarele ungureşti care n-au fost mereu de partea lor. Uneori se bat între ei. Imnul în sine nu este un însemn politic al unei altei ţări, fiind vorba aici de o entitate culturală. Bine, cred că acest imn are o altă conotaţie, e mai mult un cîntec oficial.

– Cluburile sau Federaţiile care interzic cîntarea acestui imn pot avea probleme?
– Blocarea difuzării acestui imn al Ținutului Secuiesc e ilegală, iar CNCD-ul poate să intervină imediat. E un gest discriminatoriu. Pentru că este un gest discriminatoriu! Cîntarea imnului în sine nu este nimic rău. Sînt multe echipe care au imnurile lor, formaţii care intră pe teren pe un imn. Sau hai mai bine să le zicem cîntece. Textul cîntecului nu are nici o referire la «hai să omorîm românii»!

– Adică putem să considerăm acest cîntec al lor ca haka celor din Noua Zeelandă?
– Cred că e o chestie de îmbărbatare, aveţi dreptate. Îl putem asemăna cu acest lucru! Prefer să plec de la ideea că cei de acolo intonează acest cîntec pentru că e ceva al lor, ci nu să facă ceva împotriva României. Ei nu vor să fie împotriva românilor şi să le facă rău. Dacă îi aplaud după imn ei nu o să mă mai facă ţigan şi nu o să mă mai înjure.

Este evident că ong-urile soroșiște sunt doar unelte de promovare a extremismului și revizionismului maghiar și a naționalismului xenofob unguresc împotriva românilor. Ele se folosesc de multiculturalism ca să promoveze fascismul horthyist.

NapocaNews

5465529-mediafax-foto-vargyasi-levente