Banii falși circulă nestingheriți prin Transilvania. Au fost depistați în Cluj, Bihor,Timiș. Maramureș, Satu Mare și Sălaj. De cele mai multe ori persoanele fizice își dau seama că dețin astfel de bancnote în momentul în care banii le sunt refuzați fie de bănci, fie de magazinele care dețin aparate specializate de verificare. Cu toate că Horea Oltean, șeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Cluj, susține că s-a creat o „isterie nejustificată” cu privire la bancnotele false de zece lei, acestea ajung la tot mai multe persoane. Am ajuns și noi în posesia unei bancnote false de 10 lei, astfel că am încercat să vedem ce se poate face într-o astfel de situație, cum ne dăm seama că deținem un fals și cum trebuie să procedăm pentru a nu încălca legea, punând în continuare în circulație o astfel de bancnotă.
Pe 23 decembrie 2015 am achiziționat mai multe globuri de la Târgul de Crăciun din Piața Muzeului. Am primit rest cinci bancnote de zece lei. Nu mi s-a părut nimic suspect. Am mulțumit și am plecat mai departe. Am intrat la o patiserie pentru a-mi lua un corn. Când am vrut să achit, surpriză! Vânzătoarea m-a anunțat că nu mi poate lua banii, pe motiv că sunt falși. Văzând că sunt surprinsă, mi-a arătat că se aprinde becul roșu al aparatului de verificare instalat în cadrul magazinului, la vederea bancnotei. M-am resemnat și am plătit cu o altă bancnotă. Și aceasta a fost verificată, dar de această dată nu s-a întâmplat nimic. Vânzătoarea nu a anunțat poliția, pur și simplu mi-a dat bancnota înapoi. În perioada sărbătorilor am dezbătut acest subiect cu familia și prietenii. Din curiozitate, toți și-au verificat bancnotele de 10 lei. Doi prieteni au constatat că dețin și ei bani falși. Apoi, am mai auzit că și alte persoane au avut de-a face cu bani falși: le-au fost refuzați banii la benzinărie sau la mall, titrează Transilvania Reporter.
Am cerut o părere oficială din partea Băncii Naționale Române cu privire la bancnotele false. „BNR cunoaște numărul bancnotelor false primite spre expertizare de la organele abilitate ale statului (organele de poliție cu atribuții în domeniul combaterii falsificării de însemne monetare). Este de la sine înțeles că numărul de bancnote false care circulă la un moment dat nu poate fi cunoscut (nu poate fi vorba de vreo evidență a acestora). Bancnote false și falsificatori au existat și vor exista, peste tot în lume, atâta vreme cât bancnotele vor continua să fie mijloace de plată. BNR nu primește anunțuri despre existența unor falsuri, ci primește bancnotele false/suspecte a fi false, spre expertizare, în vederea stabilirii autenticității acestora. Ulterior acestei operațiuni, BNR le returnează organelor de poliție remitente, împreună cu buletinul de expertiză aferent. Bancnote false se descoperă pe tot teritoriul României, ca atare nici Transilvania nu este ocolită de falsificatori”, au declarat pentru Transilvania Reporter, reprezentanții BNR.
În momentul de față, pe piața monetară există cu precădere bancnote false atât de 10, cât și de 100 de lei. Cele de 100 de lei sunt mult mai puține, dar există. Un motiv ar fi acela că bancnotele de 100 de lei sunt prevăzute cu mai multe elemente de siguranță. În cazul bancnotelor de 10 lei există două emisii care circulă pe piață: una din 2005 și una din 2008. De asemenea, specificăm că în cazul bancnotelor, acestea au elemente de siguranță publice, dar și elemente de siguranță ascunse, astfel încât chiar și cele mai reușite falsuri să poată fi depistate de specialiști.
Cluj-Napoca a devenit raiul falsificatorilor de bani, fiind oraşul cu cea mai mare rată de creştere economică din România.
NapocaNews
