Generalul (r) Iulian Vlad a dat, când avea 18 ani, mai multe rapoarte olografe către partid în care a arătat cum a încercat să-şi determine tatăl să nu mai meargă la biserică. În delaţiunile sale, actualul general în rezervă susţine că a fost crescut şi educat de partid de la 14 ani. Comitetul Central al UTM scria despre el că “a dus o muncă intensă începând din 1946 – la exproprierea moşierilor, campania electorală din 1946 şi 1948 la naţionalizare”.

Într-un referat întocmit de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Muncitor (UTM) şi studiat de News.ro la Arhivele Naţionale, la capitolul „situaţia familiară şi materială” a ex-şefului temutei Securităţi de dinainte de 1989, se precizează că „tatăl deţine 4 hectare de pământ şi este cântăreţ la biserică, a fost prizonier în URSS până în 1947 octombrie, este un element foarte religios, deşi este membru PP şi i-a fost arătat drumul greşit pe care mergea, totuşi nu înţelege să se lase, aceasta şi pentru interese materiale”. Informaţia a fost dată organelor de partid chiar de fiul sau, viitorul general de Securitate Iulian Vlad.

Într-o „complectare” la Autobiografie, Iulian Vlad povesteşte că, după revenirea în ţară a tatălui său, a activat ca preşedinte al organizaţiei Frontul Plugarilor din judeţul Dolj, până în iulie 1949.

„În mai multe rânduri în toată acesta perioadă a fost chemat la muncă judeţeană, refuzând totdeauna adică tot de atâtea ori de câte ori i s-a propus ridicarea sa în muncă, invocând diferite motive. Că a fost plecat de acasă 6-7 ani de zile (perioada războiului şi a prizonieratului) şi că mama mea nu mai poate să muncească singură, că va duce muncă şi la plasa sau că nu poate să plece pentru că sunt plecat şi eu de acasă şi în sfârşit totdeauna a invocat o serie de motive, în fond motivul pentru care a refuzat munca ce i se propusese a fost altul şi anume el fiind cântăreţ de biserica încă de când a venit din Uniunea Sovietică a mers la biserica”, scria el.

Iulian Vlad povesteşte că în luna august tatăl sau a fost verificat de comisia de partid, „fiind exclus din partid”. „În general poziţia mea faţă de toate aceste probleme este foarte clară. Eu aşa cum am spus în mai multe rânduri am avut discuţii cu el pe chestia bisericii şi pe faptul că nu a primit munca ce i se propusese de judeţeana Frontul Plugarilor. Dealtfel, nici el dacă a mers la biserica şi dacă a continuat să mai fie cântăreţ nu a fost legat de biserică propriu zis, ci de banii pe care-i primea de la biserică. (…) Dealtfel şi el acum se căeşte de tot ce a făcut şi acum caută să muncească să-şi lichideze lipsurile trecutului – Eu defapt i-am spus că va trebui să muncească mult, foarte mult, să dovedească astfel partidului prin muncă, devotamentul său faţă de cauza clasei muncitoare”, mai arăta Iulian Vlad despre tatăl sau, pe când avea numai 18 ani.

Într-o notă suplimentară, Iulian Vlad explica, din punctul său de vedere, de ce a fost exclus din partid tatăl său. „Faptul că a refuzat să meargă într-o muncă la judeţeană se dovedeşte tocmai prin aceea că el sub niciun motiv nu a vrut să se despartă de biserica şi de casă. Părerea mea este însă că acesta ar constitui argumentul cel mai întemeiat, motivul mai de bază. Scoaterea sa din rândurile partidului a constituit atât pentru mine, pentru mama mea şi chiar pentru el o problema atâta de grea încât cu greu poate să fi descrisă.(…) Poziţia mea faţă de această problema nu este poziţia unui fiu, ci poziţia unui membru al Partidului. Acest lucru i-l am arătat, îl mai arăt şi-l voi dovedi partidului, acelui care m-a crescut şi m-a educat începând de la vârstă de 14 ani”, continuă Iulian Vlad „spovedania” către partid, completare la autobiografia semnată la dată de 24 mai 1951.

Ce încredere mai putem avea în declarațiile unui general de securitate care își turna tată la securitate privind evenimentele de la revoluția din decembrie 1989.

NapocaNews,Foto: ZiaristiOnline