Veste tristă în mediul universitar clujean. Reputatul istoric Nicolae Bocșan, fost rector al Universității „Babeș-Bolyai”, s-a stins din viață duminică, în jurul amiezii, la vîrsta de 69 de ani.

Născut în Banatul montan, la Bocşa (jud. Caraş-Severin), în 24 septembrie 1947, profesorul Nicolae Bocşan a urmat studiile primare, gimnaziale şi liceale pe plan local, după care în 1970 obține licența în Istorie la Universitatea „Babeş-Bolyai” iar în 1985 devine doctor în istorie, cu teza Românii din Banat în epoca Luminilor. Un rol esenţial în formarea sa ca istoric l-au avut Constantin Daicoviciu, David Prodan, Pompiliu Teodor, Camil Mureşan, Ştefan Pascu dar și alții.

Profesorul Nicolae Bocşan a avut o activitate ştiinţifică deosebită. Una dintre direcțiile de cercetare a vizat istoria iluminismului din Banat. Printre lucrările publicate de Nicolae Bocșan pe această temă se numără: Contribuţii la istoria iluminismului românesc, una dintre cele mai importante lucrări referitoare la iluminismul bănăţean; Franţa şi Banatul 1789- 1815 (Reşiţa, Banatica, 1994, în colaborare cu Mihai Duma şi Petru Bona).

Un interes deosebit a fost acordat de istoricul clujean Revoluţiei paşoptiste din Transilvania şi Banat. Pe această temă au văzut lumina tiparului lucrări precum: Memorialistica revoluţiei de la 1848 în Transilvania (Cluj-Napoca, Dacia, 1988), Revoluţia de la 1848 din Transilvania în memorialistică (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000), ambele în colaborare cu Valeriu Leu și Revoluţia de la 1848 în Munţii Apuseni. Memorialistică (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003. De remarcat este faptul că prima lucrare-Memorialistica revoluţiei de la 1848 în Transilvania- constituie cea mai bogată ediţie de memorialistică referitoare la revoluţia de la 1848 din cîte deţine în prezent istoriografia românească, titrează Făclia.

Un alt domeniu de mare interes pentru istoricul Nicolae Bocșan a fost istoria bisericii. Dintre lucrările publicate pe această temă se numără: Etnie şi confesiune în Transilvania (sec. XIII-XIX) (Oradea, Fundaţia „Cele Trei Crişuri”, 1994, în colaborare cu Ioan Lumperdean şi Ioan Aurel Pop); Biserica Română Unită la Conciliul Ecumenic Vatican I (1869-1870) (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2001, în colaborare cu Ion Cârja; Andrei Şaguna. Corespondenţa, vol. I-V (în colab. cu Ioan Vasile Leb, Gabriel Gârdan, Bogdan Ivanov, Pavel Vesa, Vasa Lupulovici, Ioan Herbil, Beatrice Dobozi, Marius Eppel, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2005-2011); Memoriile unui ierarh uitat: Victor Mihályi de Apşa (1841- 1918) (ediţie, studiu introductiv şi note în colaborare cu Ion Cârja şi Luminiţa Wallner-Bărbulescu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009); Ioan Boroş. Memorialistica (ediţie, studiu introductiv şi note în colaborare cu Valeriu Leu, Ion Cârja, Costin Feneşan şi Cristian Sabău, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană 2012).

Nicolae Bocșan a murit răpus de o boală necruțătoare.

NapocaNews