La niciun an depărtare, de când a început criza refugiaților în august 2015, când am scris editorialul care a developat fenomenul imigrării islamiste, am avut prilejul de a efectua o vizită în Italia de nord, la invitația părintelui Iustinian Deac, un preot clujean ziditor al ortodoxiei românești pe meleagurile fostei patriarhii a Aquileiei. Dincolo de întâlnirile cu românii din Italia și cu preoți ortodocși înaintați duhovnicește, cu care am discutat despre fenomenul Sfinților Închisorilor, despre faptele lor de apostolat în zona Udine-Veneția-Trieste, biserica noastră fiind stâlp al dreptei credințe și păstrătoare a ființei naționale pentru sutele de mii de români ce lucrează și trăiesc în nordul Italiei, am văzut ”verde în față” invazia imigranților musulmani în Europa. Fluxul imigranților în nord-estul Italiei este continuu, ca în toată Europa occidentală, iar occidentalii și europenii nu înțeleg sau se fac că nu înțeleg ceea ce li se întâmplă. Este o complicitate letală între autorități și traficanții internaționali de persoane, paradoxal pe fonduri europene și cu îngăduința Bruxellului. Cele câteva zile cât am stat și călătorit în Italia de nord în zona fostei patriarhii ortodoxe a Aquleiei, unde se păstrează relicvele istorice și sfinte moaște din vremea când dreapta credință era religia Occidentului înainte de schisma catolică din 1054, iar bisericile și picturile erau în stil bizantin, am întâlnit pe drumurile naționale, județene și comunale italiene cohorte de sute și mii de imigranți musulmani. Deși se spune în propaganda presei mainstream și în intituțiile neo-marxiste de la Bruxelles că imigranții sunt persoane amărâte, de refugiați loviți de soartă, fugiți din calea războiului, eu nu am văzut așa ceva. În primul rând, pe toate drumurile unde am dat de imigranți, nu am văzut un copil, o femeie sau un bătrân refugiat, doar tineri bărbați, între 20 și 30 de ani mușchiuloși, bine îmbrăcați și cu smartphonuri de ultimă generație. Toți erau bine dispuși, cu plase încărcate de cumpărături de la super-marketuri și cu priviri ostile. Ciudat că cei fugiți din zonele de război din Siria și Irak nu au fost cum era firesc femeile, bătrânii și copiii, ci tinerii atletici și bine îmbrăcați. Se pare că tineretul islamist și-a lăsat femeile, copiii și bătrânii în zone de război, ca să se salveze pe ei. Nu are logică!? Deci cei veniți în Europa sunt bărbați tineri și puternici, care nu au fugit de război pentru că și-au lăsat familiile acasă, ci din alte motive. Vorba unor români din Italia, care mi-au spus că miile de imigranți tineri veniți sunt de fapt soldați sub acoperire, gata de a acționa pe viitor. Marea masa a italienilor ”spălați pe creier” de propaganda atee și neo-marxistă de circa 40 de ani, nu sesizează acest lucru, iar politicienii și, paradoxal, Biserica catolică, sunt complici la invazia imigranților.

Tinerii imigranți vânjoși, care se plimbă în grupuri mari prin orașe și satele italiene sau stau pe treptele bisericilor catolice, deocamdată nu sunt vizibil agresivi cu localnicii, deoarece au asigurată cazare, masa și o îndemnizație de trai zilnică.Românii, care locuiesc în Italia de 10,15 sau 20 de ani trebuie să muncească pentru a-și asigura traiul zilnic, chiria și bani pentru acasă, în schimb imigranții musulmani nu, ei sunt ținuți pe palme de autorități că așa vor guvernele socialiste și Bruxellul orbit, cu bună știință de banii magnaților saudiți și de politica fundațiilor anarhiste și ”soroșiste”, care sapă la temelia fundamentelor creștine ale Europei. Românii dacă nu muncesc sunt alungați din Italia, musulmanii care stau doar pe treptele bisericilor, nu. Ciudat că și Biserica catolică ajută la săparea propriei gropi istorice. Zecile de mii de imigranți musulmani sunt cazați, pe lângă cazărmile publice, căminele școlare și în mănăstirile sau arhondaricurile Bisericii catolice. De ce fac episcopii catolici așa ceva? Nu doar din dragoste frățească, ci pur și simplu și din interese financiare. Căminele Bisericii catolice sunt închiriate pe sume mari de bani, pe fonduri europene achitate de la Bruxelles, asta în timp ce România condusă de bruxellezul Cioloș a primit ”circa” zero euro de la Comisia Europeană în 2016, și de la fundații socialiste internaționale. Invazia asupra Europei se face pe banii mulți a unor fundații internaționale și din fondurile europene, obținute din taxele și impozitele băstinașilor europeni pentru a se scanda tot mai des pe străzile noastre ”Allahu Akbar”. În public preoții catolici nu recunosc că se închiriază cămine pentru imigranți musulmani pe bani, doar în privat. Numeroși români din Italia sunt îngrijorați, mai puțin italienii care nu înțeleg ce li se întâmplă, ei fiind preocupați mai mult să bea, mănânce, danseze și să se distreze, decât de lucruri duhovnicești și geopolitice, deoarece după un an de zile sutele de mii de imigranți nu vor mai primi cazare, masa și diurnă de la stat, iar atunci cei care se plimbă și se odihnesc pe scările bisericilor și pe băncile din parcuri vor deveni bombe sociale datorită foamei și radicalizării islamice, că de muncit se pare că nu se înghesuie. Sincer ca turist român am simțit o stare de nesiguranță, mai ales seara în centrele localităților italiene, când sute de imigranți pur și simplu stăteau și priveau ostil absolut pe toți care treceau pe stradă. Deocamdată am înțeles că imigranții au confruntări violente numai în căminele în care sunt cazați, dar până când doar acolo? Imigranții nu se găsesc doar în marile orașe, ci tot mai mult sunt cazați în căminele primăriilor din satele italiene spre disperarea fermierilor, care le este frică să-și mai lase fetele neînsoțite și cu fuste scurte pe stradă, în propria țară. La Trieste am văzut o scenă specifică spiritului epocii de azi, ”Zeitgeist”, cum ar spune nemții lui Merkel: zeci de imigranți priveau pofticioși, pe scările de la o fântână publică, la un grup de animatoare ”băștinașe”, care dansau pe stradă pentru turiști și ca o ironie a sorții deasupra aveau o pancartă în limba engleză, pe o clădire: ”Free Territory of Trieste!” Libertate pentru cine? Pentru o invazie asimetrică asupra Europei și fundamentelor sale creștine?

Ionuț Țene

DSC_0191