Universitatea Babeș-Bolyai, în colaborare cu Academia Română și Comitetul Național al Istoricilor din România, organizează la Cluj-Napoca, în perioada 25-28 august, prima ediție a Congresului Național al Istoricilor Români (CNIR), cea mai mare manifestare științifică din domeniul istoriei din România în ultimii 36 de ani, după Congresul Mondial de Istorie de la București, din anul 1980.
Evenimentul este prezidat de academicianul Dan Berindei, iar din conducerea comitetului de organizare fac parte rectorul Universității Babeș-Bolyai, acad. Ioan Aurel Pop și prorectorul Ioan Bolovan, ambii istorici renumiți.
”Organizăm în aceste zile primul congres național al istoricilor români, gândindu-ne și la tradiția congreselor naționale de istorie și vă reamintesc că următorul va fi în anul 2020, pentru care ne pregătim. Comitetul nostru național al istoricilor români este membru al acestui comitet internațional și putem să ne împărtășim gândurile, să vedem unde am ajuns și încotro ne îndreptăm. Momentul este extraordinar, suntem în vara anului 2016, dacă ne gândim la vara lui 1916 ne amintim că se trăiau momente excepționale, unice în istoria acestui popor și eu îmi amintesc de acei istorici care aveau șansa să trăiască atunci și nu numai că au scris, dar au și făcut istorie și între ei se află în primul rând Nicolae Iorga, Vasile Goldiș, Silviu Dragomir, canonicul Augustin Bunea, Gh. Brătianu, care a fost rănit pe front luptând pentru idealul unității naționale, la toți ne gândim astăzi ca istorici care au scris și au făcut în același timp istorie. Chiar și pentru asta merită la 100 de ani să-i prețuim. Anul 1916 a marcat de fapt punctul nodal care a condus apoi la posibilitatea înfăptuirii Unirii pentru că implicarea României în război în noaptea dinspre 14 spre 15 august a însemnat de fapt începutul marelui elan pentru unitate națională a fost un început și sfârșit în același timp, sfârșitul unor încercări grele și începutul înfăptuirii acestui ideal despre care vă spuneam. Nu vreau să spun în acest cuvânt decât câteva cuvinte care s-au rostit în vara lui 1916 și care au rămas un memento pentru noi, pentru viitor, pentru ceea ce dorim să facem ca istorici, de data asta ca istorici care scriu de istorie. Ați băgat de seamă când ați urcat treptele acestei venerabile instituții că de o parte și de alta a holului central, figurează busturile regilor întregiuitori: regele Ferdinand și regina Maria. Vă amintiți de asemenea că în Consiliul de Coroană în 14 august 1916, când regele a anunțat decizia pe care o luase au fost discuții și dispute, cum era firesc să fie, și reprezentul poate al celui vehement dintre partidele germanofile, marele intelectual Petre Carp a proferat vorbe grele și la adresa regelui și la adresa celor care susțineau alianța cu Antanta. Au fost publicate toate și comentate. Vă reamintesc vorbele lui Regelui Ferdinand atunci când Petre Carp și-a exprimat dorința ca armata română să fie învinsă și a amenințat cu trimiterea fiilor săi în război de cealaltă parte și când i-a adus aminte suevernului, pe ton frust, că face parte dintr-o dinastie germană cu interese de apărat. Îndurarat regele a spus aceste cuvinte memorabile pe care unii nu le-au înțeles niciodată: ”Ati gresit si odinioara, domnule Carp, când ati vorbit de interesele dinastiei. Nu cunosc interesele dinastiei, nu cunosc decât interesele tarii. În constiinta mea aceste doua interese se confunda. Daca m-am hotarât sa fac acest pas grav, e fiindca dupa o matura chibzuinta, eu am ajuns la convingerea, la convingerea adânca si nestramutata, ca el corespunde cu adevaratele aspiratiuni ale neamului a carui raspundere o port în ceasul de fata. Dinastia va urma soarta tarii, învingatoare cu ea sau învinsa cu ea. Deoarece mai presus de toate, sa stiti, domnule Carp, ca dinastia mea este româna. Rau ati facut când ati numit-o straina, germana. Nu, e româneasca! Românii nu au adus aici pe unchiul meu, regele Carol, ca sa întemeieze o dinastie germana la gurile Dunarii, ci ca o dinastie nationala si revendic pentru Casa Mea cinstea de a fi îndeplinit în întregime misiunea pe care acest popor i-a încredintat-o”. Asemenea bărbat era suveranul de atunci și vă îndemn să medităm și noi la aceste cuvinte care șia-u păstrat actualitate și să le ducem înainte gândindu-ne că și cei care au susținut alianța cu Antanta și cei care au susținut alianța cu Puterile Centrale, erau mari bărbați de stat și se gândeu la binele acestei națiuni”, a spus rectorul Ioan Aurel Pop.
La eveniment au mai participat vicepreședintele Academiei Române, Victor Spinei, ÎPS Mitropolit Andrei al Clujului, Maramureșului și Sălajului, academicianul Dumitru Protase, prorectorul Mihaela Luțaș, fostul ministru Vasile Pușcaș, șeful școlii doctorale de Științe Politice și ale Comunicării, prof. univ. Ilie Rad, Cătălin Negoiță, președinte al Asociației Române de Istorie a Presei, sosit la Cluj tocmai din Galați, directorul Muzeului de Artă Cluj, Lucian Nastasă-Kovacs și mulți alții.
Academicianul Dan Berindei s-a declarat bucuros de numărul mare de istorici basarabeni veniți la congres, lucru care arată că întreaga țară este reprezentată la eveniment. Conducătorul secției de istorie a Academiei Române a apreciat și efortul depus de conducerea UBB pentru organizarea acestui congres.
NapocaNews
