Din punct de vedere logistic, cultural și social-economic Timișoara nu e deasupra Clujului. Sunt sigur că proiectul sau dosarul de candidatură depus de Cluj-Napoca pentru titlu de capitală culturală europeană a fost mai solid și mai complex decât cel al Timișoarei. Vorba unui bun prieten care merge des la Timișoara: – Ionuț, Timișoara e cu 10 ani în urma Clujului! Bătălia pentru titlu de capitală culturală europeană s-a dat de fapt între Cluj-Napoca și Timișoara, deoarece Bucureștiul, fiind capitală administravă, era exclus din start, iar Baia Mare nu avea logistica și infrastructura necesară. Tot mai mult cred că juriul a desemnat politic și strategic titlu de capitală culturală europeană pentru Timișoara. Era prea mult pentru ca municipiul Cluj-Napoca, cel mai dinamic oraș din România și printre primele privind calitatea vieții din Europa, conform sondajului Numbeo, să fie din nou desemnat după capitala tineretului 2015, cu onorantul titlu de capitală culturală europeană pe care îl merita din plin. După Sibiu în 2007 ar fi fost forțat ca titlu să revină tot în Transilvania, la Cluj-Napoca, în 2021? S-a ales Timișoara și Banatul, așa cred, pentru a ridica regiunea rămasă în urma Clujului din punct de vedere al infrastructurii culturale. Timișoara are grave probleme de integrare a minorităților; vezi cazul de zilele acestea când s-a anunțat câștigarea titlului de capitală culturală europeană, când într-un club de manele din oraș 12 bărbați de etnie romă au bătut doi tineri români scandând se pare ”Moarte românilor”, conform unei înregistrări video.
La Timișoara centrul istoric a fost acaparat, în mare măsură de clanurile interlope sau de mafia imobiliară reprezentă de clanul Cârpaci, din comunitatea roma. Timișoara nu a reușit să armonizeze mai bine decât Clujul relațiile multietnice din oraș în ciuda unei politici inter-culturale mai inteligente, mai superioare, implementată cu succes față de orașul de pe Someș, cantonat doar în multiculturalism. Clujul a neglijat componenta istoriei comunității evreiești din oraș, față de Timișoara care a evidențiat rolul acestei minorități în evoluția culturală a orașului de pe Bega. La aceasta se adaugă și faptul că Timișoara a avut un lobby mai puternic decât Clujul. Directoarea Asociației Culturale Timișoara 2021 este Simona Neumann, o intelectuală de top, cu studii în SUA și job-uri internaționale în Bruxelles, Cipru și la ONU. Mai mult, Simona Neumann este soția celebrului și rafinatului intelectual de stânga Victor Neumann, un personaj cultural cu o imensă influență în establishmentul intelectual și administrativ european. Cu toată stima față de Florin Moroșanu, directorul nostru, al asociației clujene, care a încercat tot posibilul pentru a câștiga titlul Clujul, nu avea cum să concureze cu influenta Simona Neumann. Una e să vi din cartierul Mărăști și alta e să fi de la Bruxelles, în ochii juriului simandicos. Timișoara a avut de partea sa și pe influentul timișorean Ioan Hollender, fostul director al Operei din Viena. Cred că victoria Timișoarei se datorează mai degrabă unor împrejurări geo-culturale și a puternicului lobby pus în mișcare. În realitate, Clujul merita să obțină titlu de capitală culturală europeană; avea logistica, valoarea și potențialul să fie laureat, cu toate confuziile din ultima vreme dintre divertisment și actul cultural sau a agresiunii unei politici multilingvistice, care a evidențiat asperitățile orașului. Pentru mine Cluj-Napoca este capitala culturală europeană a României de ieri, de azi și de mâine.
Ionuț Țene
