Putin își asigură spatele cu Japonia ca să poată privi liber spre Vest

Tot mai mult se vorbește pe surse și prin presa alternativă că președintele rus Vladimir Putin ar fi căzut de acord să semneze un tratat de pace cu Japonia și să retrocedeze două insule din arhipelagul Kurile anul viitor, iar în anul 2018 alte două insule, care au aparținut Țării Soarelui Răsare până în 9 august 1945, când au fost ocupate de URSS. Paradoxal între Rusia și Japonia este doar un armistițiu, semnat în 1951 la San Francisco. Japonia nu a recunoscut niciodată ocuparea Insulelor Kurile, aflate între Hokkaido și Kamceatka, de către trupele sovietice în urma unui război fulger, în care Stalin a sărit în spatele armatei nipone în zilele în care americanii aruncau cu bombe atomice la Hiroșima și Nagasaki. Cât timp a fost atacat Stalin de Hitler, Japonia nu a lovit pe la spate în speranța că Kremlinul îi va lăsa în pace să ducă războiul în Pacific cu SUA. Dictatorul de la Moscova în schimb a atacat Japonia în ultimele zile ale războiului și ocupat un arhipelag de insule locuite de o populație rară, un fel de strămoși ai japonezilor. Aceste insule ascund o mare tragedie a unui popor pe cale de disparitie. Conform legendelor si documentelor japoneze, Japonia are o istorie de aproximativ două milenii si jumătate. Pe teritoriul actual al Japoniei au trăit oameni încă din paleolitic. Există un consens aproape unanim că poporul Ainu, de origine necunoscută (studii genetice recente sugerează legături cu populatiile tungusice, altaice si uralice din Siberia), a locuit din cele mai vechi timpuri în insulele arhipelagului nipon, iar japonezii sunt rezultatul amestecului dintre aceștia si diferite populatii malaeziene, provenite din insulele Pacificului, din Sud, cât si a unor rase mongolice venite de pe continentul asiatic, din Coreea, China sau Manciuria. Populatia Ainu, strămoșii legendari ai Japoniei moderne s-au retras spre aceste insule nordice.Ei sunt un fel de ”dacii liberi” ai japonezilor.

În acest context mitologic trebuie să înțelegem faptul că Japonia nu va accepta ca insulele Kurile locuite azi de 17 mii de locuitori, dintre care doar vreo 7.000 sunt ainu, restul ruși, ucraineni și moldoveni, să rămână parte a Rusiei. Putin se pare că a înțeles acest deziderat al japonezilor și vrea să retrocedeze treptat o parte a insulelor, bogate piscicol, către Tokio, prin semnarea unui tratat de pace care să încheie după 71 de ani cel de-al doilea război mondial dintre Japonia și Rusia. În schimbul tratatului Rusia vrea contracte economice preferențiale cu Japonia, care să stingă o parte din consecințele sancțiunilor economice occidentale. Rusia care are o relație privilegiată cu China în BRICS, vrea colaborare și pace cu Japonia, prin semnarera tratatului de pace și retrocedarea unor insule din arhipelagul Kurile. De ce vrea Putin să-și acopere spatele în extremul orient? Toți analiștii știu că președintele rus dorește să refacă granițele vechiului imperiu țarist sau măcar a celor ale URSS. Putin are nevoie de spatele asigurat pentru a putea privi liber și neîngrădit înspre vest, adică spre acele teritorii pe care Rusia le consideră în sfera ei de influență: Rep. Moldova și Țările Baltice. Americanii s-au prins de intenții și au trimis zilele acestea trupe în Norvegia, iar Polonia, România și Finlanda se înarmează. Pe de altă parte Rusia, întotdeauna în istorie a jucat rolul de victimă și țară atacată de inamic (câteodată a și fost), așa că e mai credibil pentru ursul rusesc un atac dinspre vest spre est. Motive se pot crea. Exemple sunt multe în trecut. Important acum este ca România să nu devină teatrul de război în confruntarea dintre cei doi giganți militari Rusia și SUA. Pericolul unui conflict deschis ar putea fi în Republica Moldova unde au loc alegeri prezidențiale și pro-rușii sunt favoriți, precum și în țările baltice unde minoritatea rusă aproape la jumătate din procentul populației are ochii și inima ațintite spre Moscova. Gorbaciov a atras atenția că s-a trecut linia roșie privind pericolul unui război în Europa, iar războiele încep când se trimit armate și armament greu la granițe. O scânteie din nefericire poate aduce prăpădul. Politica militară ”agresivă” a SUA – declarată ”defensivă” oficial -, prin trimiterea de trupe, avioane, rachete și tancuri în estul Europei poate fi perceptură ca provocare de către Putin care își asigură spatele printr-o pace cu Japonia. Reacția poate fi neașteptată și distrugătoare pentru noi. În războaie în general cad victimă popoarele mici pe teritoriul cărora se duc ostilitățile cu distrugerea lor. De aceea evitarea provocările și un limbaj politic echilibrat la cel mai înalt nivel pentru pace din partea autorităților române ar fi cea mai bună politică pentru evitarea unui conflict care ar face Europa de est și țara noastră țăndări. Presa instigatoare la război, plătită cu burse și finanțări externe nu e credibilă și face rău unui climat de pace și înțelegere. În Europa, Ungaria, Bulgaria și Serbia fac deja jocurile Moscovei. Pe de altă parte, SUA și Rusia nu vor intra în conflict pe teritoriul american sau rusesc, ci așa cum s-a întâmplat de fiecare dată în istorie între marile puteri, pe teritoriul țărilor mici și nefericite. În secolul XVIII aproape toate războaiele dintre imperiile din Europa s-au dus pe teritoriul Țărilor Române.

Ionuț Țene