Asasinarea lui IG Duca a fost la fel de misterioasă ca cea a conservatorului Barbu Catargiu în secolul XIX. Tinerii care l-au împușcat pe peronul gării din Sinaia pe IG Duca au fost doar un ”instrumentum” de care s-a folosit camarila regală pentru a scăpa de liderul liberal, care a contribuit la dezmoștenirea lui Carol în anii 1920. IG Duca a fost împotriva relației regale cu Elena Lupescu și împotriva reîntoarcerii prințului în țară, în iunie 1930. De fapt, Carol al II-lea l-a atras într-o capcană, când i-a oferit funcția de prim-ministru în noiembrie 1930. Cei doi se urau de moarte. C. Argetoianu relatează discuţia avută cu I. G. Duca, la 16 noiembrie 1933: „Duca mi-a spus că prima lui datorie este defiinţarea Gărzii de Fier şi că o va face cu prilejul alegerilor. Nu va lăsa Garda să candideze. Probabil că o va dizolva, în ultima zi a depunerii candidaturilor, ca să împiedice pe gardişti să candideze pe liste camuflate… Mi-am permis să observ că comite o nouă greşeală… Duca s-a uitat lung la mine: – Ştiu, Argetoianu… dar nu pot să fac altfel. Mi s-a pus această condiţie sine qua non, şi e singura care mi s-a pus. Am primit-o”.IG Duca vine la putere prin grația lui Carol al II-lea pentru a organiza alegerile și a le câștiga prin fraudă și teroare, specific perioadei interbelice. IG Duca semnează un document prin care 150.000 refugiați evrei primesc cetățenia română, în timp ce refuză legea pentru împământenirea câtorva zeci de mii de aromâni alungați din Grecia și uitați ca să moară de foame și de frig în porturile grecești, pentru că nu era trimis niciun vapor românesc să-i ridice. Copiii acestor familii de aromâni, studenți la București, se revoltă, dar sunt zdrobiți de aparatul represiv al Siguranței și Jandarmeriei. Majoritatea tinerilor aromâni au intrat în Mișcarea Legionară și erau dispuși să se răzbune pentru umilința părinților la ordinul lui IG Duca. Noul premier liberal întreprinde noi măsuri împotriva Mișcării Legionare și a membrilor acestora: Pe 20 Noiembrie 1933, ziarul legionar “Calendarul” este suspendat pe timp de 12 zile pentru un articol împotriva camarilei (Lupeasca). Intră în luptă pentru susținerea Legiunii, ziarul “Cuvântul” condus de Prof. Nae Ionescu. În data de 22 Noiembrie 1933, studentul legionar Virgil Teodorescu este împușcat de poliție la Constanța, în timp ce lipea afișe electorale.Pe 28 Noiembrie este asasinat la Iași legionarul Niță Constantin. În ziua de 10 Decembrie 1933 guvernul hotărăște a treia dizolvare a Gărzii de Fier. Guvernul liberal al lui I. G. Duca dizolvă Garda de Fier, de teamă să nu câștige alegerile. Circa 20.000 de legionari sunt arestați în noaptea de 9 spre 10 Decembrie 1933. Corneliu Z. Codreanu, urmărit pentru a fi ucis, nu este găsit. Publicațiile legionare sunt suprimate, sediile devastate și închise.În acele zile au loc noi asasinate împotriva simpatizanților legionari; Bălăianu Nicolae, plugar din Vlașca, Toader Toma, croitor din Tecuci, iar comandantul Legionar Sterie Ciumetti, este asasinat mișelește de agenții Siguranței în noaptea de 29/30 decembrie, după ce și-a mușcat limba să nu poată spune unde e ascuns Codreanu, iar cadavrul său aruncat în lacul Fundeni (lângă Ostrov), dela marginea Bucureștiului. Aceste crime puse la cale de guvernul liberal și agenții Siguranței au creat premisele tragice ale asasinării premierului IG Duca, care paradoxal, deși amenințat cu moartea,demnitarul cel mai expus la asasinat, Regele Carol al II-lea îi retrage dispozitivul de pază și siguranță.

duca-1-200x200

Se întâmplă un lucru extrem de ciudat, deși IG Duca era privit ca deja ca un ”om mort” de protipendada Bucureștiului, el devine cel mai puțin păzit demnitar român în zilele premergătoare asasinatului. Logica faptelor induce faptul că Carol al II-lea și-a dorit asasinarea premierului său, un pion folosit împotriva Gărzii de Fier, dar și un adversar al reîntoarcerii sale pe tron. Asasinatul din gara Sinaia pare pus la cale din umbră de camarila regală, iar Siguranța și Jandarmeria nu și-au făcut datoria la ordinul lui Caro al II-lea. Cei trei tineri legionari care au pus la cale asasinarea premierului, deși cunoscuți ca legionari sau simpatizanți au putut să-l urmărească pe IG Duca nestingheriți. Ei au profitat de invitația Regelui pentru IG Duca la Sinaia în data de 29 decembrie 1933, știre care a apărut în toată presa. Cei trei studenți legionari Nicolae Constantinescu, Doru Belimaci, Ioan Caranica au mers cu același tren în care era atașat vagonul premierului spre Sinaia. Ciudat că Poliția, Jandarmeria și agenții Siguranței nu au avut informații că în același tren cu premierul sunt viitorii asasini. Era zăpadă și ninsoare și trenul întârzie o oră. IG Duca era păzit doar de câțiva agenți. Trenul ajunge la ora 16.00 la Sinaia. Cei trei tineri legionari ar fi avut intenția să-l împuște la sosirea trenului pe IG Duca, dar în jurul lui erau lideri liberali și Dinu Brătianu, respectat de C.Z. Codreanu. Cei trei tineri legionari au fost coordonați de Virgil Ionescu care îi informa ce se întâmplă pe relația dintre Palat și premier.

duca-6-200x200

IG Duca e primit de Carol al II-lea la Palatul Peleș și se discută banalități. Martorii spun că IG Duca era iritat că a fost invitat la o discuție de complezență, fără să fie puncte importante pe ordinea de zi, lucruri care se puteau discuta după Revelion sau la telefon. Audiența a decurs tensionat, cei doi nu se suportau. IG Duca pleacă de la Palat și se oprește la casa unui cunoscut liberal local dr. Costinescu, rănit în atentat. Trenul deși trebuia să plece la 21.30 spre București e întârziat de faptul că premierul nu mai vine pe peron. Între timp cei trei tineri legionari iau masa la restaurantul de lângă Hotelul Palace, apoi se întorc în gară. Ciudat că stau câteva ore la gară și nici poliția locală, nici Jandarmeria și nici agenții Siguranței nu se gândesc să-i legitimeze pe aceștia, deși erau înarmați și încă funcționa starea de asediu. În orice gară poliția legitimează gara din localitatea unde poposește premierul, doar pe 29 decembrie 1933 nimeni nu s-a gândit să facă acest lucru. O altă necunoscută e faptul că informatorii Siguranței nu au oferit nicio informație despre prezența comandoul legionar la Sinaia în ciuda zvonurilor că însăși Doru Belimace ar fi fost un cunoscut al agenților Siguranței. Ca să fie misterul și mai mare, în acea zi stațiunea Sinaia a trecut în subordinea Palatului Peleș, iar iluminatul public a fost întrerupt în zona gării Sinaia în care trebuia să ajungă premierul. Străzile lăturalnice și gara Sinaia erau în beznă când trebuia să vină premierul României. Alt lucru ciudat că cei opt agenți care trebuiau să-i asigure paza dispar la plecarea lui IG Duca din casa dr. Costinescu. Rămâne cu premierul României, cel mai amenințat om din țară doar un singur agent de pază. Mai mult, agenții nu-i transmit premierului informația să treacă prin biroul șefului de gară să urce în vagon, ci e lăsat să străbată peronul câteva zeci de metri prin întuneric. Între timp comandoul legionar, care se încălzea în sala de așteptare, culmea nu trezește absolut nicio bănuială pentru șeful de gară, agenții Siguranței, jandarmii și poliția locală care patrulau în zonă în timp ce trebuia să apară premierul României. La 9.55 mașina premierului ajunge la gară. Era însoțit de prieteni și doar un agent de pază. Trenul trage pe peron cu vagonul ministerial la distanță. IG Duca merge pe peronul în beznă spre vagon. Caranica avea fixat locul din partea de Nord a staţiei, Niki Constantinescu la mijloc, imediat în dreapta uşii principale, adăpostindu-se într-o nişă din perete, iar Belimace s-a postat în partea de Sud a staţiei, unde se afla de fapt garat vagonul ministerial, cam în dreptul gării regale. Tinerii legionari purtau asupra lor un arsenal: revolvere „St. Etienne”, de calibrul 8 mm, un revolver semiautomat de 11 mm şi 17 petarde care, când explodau, făceau un zgomot asurzitor, ca de obuz. Nicolae Constantinescu, Belimace și Caranica. Belimace și Caranica au așteptat la capetele peronului. Constantinescu a așteptat în mijloc Când I.Gh. Duca a ieșit pe peron, a simțit o mână care l-a apucat de umăr. A simțit țeava rece a unui pistol. Niki Constantinescu, student la Academia Comercială, a tras cinci gloanțe. Premierul cade mort pe loc lovit de trei gloanțe. Studentul se predă pe loc autorităților. Se pare că ordinul asasinării lui IG Duca l-a dat generalul Zizi Cantacuzino Grănicierul, așa cum i-a spus pe patul de moarte lui Ion Antonescu, iar CZ Codreanu s-a opus. Asasinii ar fi fost pregătiți în casa generalului.

zelea-codreanu-zizi-cantacuzino-granicerul-197x320

IG Duca făcuse imprudența să se declare grec din familia Ducas, în zilele când aromânii mureau prin porturile grecești și nu primeau cetățenia română. Asasinarea lui IG Duca a fost și o afacere a naționalismului aromânilor, ca reacție la xenofobia grecilor. Urmarea e halucinantă. În memoriile sale, Constantin Argetoianu spune, textual: „Ce nu se ştie e cât de urât s-a purtat regele faţă de mort şi de familia lui. Îndată după atentat, s-a telefonat la Foişor, şi s-au cerut instrucţiuni. Regele ar fi vrut să fie imediat expediat cadavrul la Bucureşti; explicându-i-se însă că erau anumite pregătiri de făcut, a admis să fie aşezat provizoriu într-o sală a Castelului Peleş, jos, lângă camerele servitorilor, unde corpul neînsufleţit al primului său sfetnic a stat până a doua zi. A fost depus pe o canapea lată, picioarele de la genunchi trecând de un capăt al canapelei, iar craniul zdrobit rămânând în afara celuilalt capăt… (al canapelei). Şi această consideraţie faţă de primul sfetnic al ţării, cum se spunea, vorbeşte de ceva. Nici nu s-au dus să-l vadă, nici n-a trimis o floare…”. Regele Carol al II-lea refuză să prezinte condoleanțe personale familiei îndoliate, care venise la Sinaia să-și ridice mortul. Regele Carol al II-lea nu-și prezintă omagiile publice în fața trupului neînsuflețit al fostului premier expus la Ateneu, la începutul lunii ianuarie 1934. CZ Codreanu s-a ascuns la Zizi Cantacuzino Grănicerul apoi la o verișoară a Elenei Lupescu, predându-se abia pe 25 martie înaintea începerii procesului la Tribunalul Militar. Procesul a avut loc în aprilie 1934 a incrimat, pe lângă executanţii crimei, şi numeroşi alţi legionari, în frunte cu C. Z. Codreanu şi Gh. Cantacuzino-Grănicerul, consideraţi autorii morali ai asasinatului.n sala Consiliului de Război, şi-a făcut apariţia generalul de cavalerie George Moruzi, prieten intim al regelui Carol al II-lea. El s-a retras, împreună cu cei cinci judecători, în camera de deliberare şi, după trei sferturi de oră, la revenirea în sala de dezbateri, s-a oprit în faţa lui Gh. Cantacuzino-Grănicerul, i-a strâns mâna şi i-a spus, să audă toţi: „Dragă Zizi, vei face Paştele acasă”. Sentinţa i-a declarat achitaţi pe C. Z. Codreanu, Gh. Cantacuzino-Grănicerul şi alţi 40 de legionari implicaţi, ca autori morali, în uciderea primului-ministru, fiind condamnaţi doar ”nicadorii„.

duca-8

Toată operațiunea de asasinare a lui IG Duca pare o intreprindere a lui Carol al II-lea care s-a folosit de ura legionarilor pentru a își elimina un adversar politic puternic, care a spus în 1930 că mai bine își taie o mână decât să fie de acord cu reîntoarcerea lui Carol al II-lea în țară. Legătura legionarilor cu Carol al II-lea au făcut-o oamenii din vechea gardă politică. Ei țineau legătura cu camarila: generalul Zizi Cantacuzino Grănicerul și nu este exclus să fi fost și Nae Ionescu, un filosof apropiat de Rege și ”ocultă” în acei ani.Carol al II-lea a împușcat ”trei iepuri” dintr-o lovitură prin asasinat: și-a eliminat adversarul IG Duca, a compromis imaginea publică a unor membrii M.L., și a dezbinat partidele pentru a își impune dictatura regală. Cred că trebuie revizuit rolul istoric al lui Zizi Cantacuzino Grănicerul, profesor de arme al prințului Carol, precum și a profesorului Nae Ionescu, prieten cu Regele, om de legătură dintre camarila regală și liderii Legiunii, CZ Codreanu și Ionel Moța. Să se fi folosit Zizi Cantacuzino Grănicerul și Nae Ionescu de idealismul lui CZ Codreanu și de Mișcarea Legionară pentru interesul de moment al lui Carol al II-lea?

Ionuț Țene

 

moartea-lui-duca