România a ajuns țară bananieră. În ziua în care Curtea Constituțională tăia puterile SRI, CSAT recunoștea că ofițerii serviciului participau la anchete în baza unor hotărâri secrete și nu în virtutea legii.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România a făcut public un document primit în urmă cu aproape un an de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), legat de implicarea serviciilor secrete, în special a SRI, în activitatea de urmărire penală. Astăzi – când Curtea Constituțională a scos serviciile secrete din munca efectivă de urmărire penală – rolul SRI pare a fi mult limitat, dar, așa cum reiese din documentul publicat de UNJR, rămân destule aspecte în care ofițerii de informații par să aibă atribuții dincolo de prevederile legale.

Disputa dintre magistrați și SRI a fost stârnită, în primăvara lui 2015, de o afirmație a fostului șef al Direcției Juridice din SRI, generalul Dumitru Dumbravă ( devenit la 1 august 2016 secretar general al principalului serviciu secret din România). E vorba de celebra declarație că Justiția este, pentru SRI, un „câmp tactic”.

Imediat au apărut reacții, multe legate și de faptul că o solicitare din 2014 a judecătorului Horațius Dumbravă – membru al Consiliului Superior al Magistraturii CSM) – privind numărul de ofițeri acoperiți din Justiție rămăsese fără răspuns.

Publicarea unui răspuns al CSAT din 19 ianuarie 2016 la solicitarea din 2014 nu a liniștit apele. CSAT susținea atunci că nu există ofițeri acoperiți între judecători și procurori, dar Uniunea Națională a Judecătorilor (UNJR) a continuat demersurile lămuririi situației „câmpului tactic”, susținând că există ordine secrete ale unor instituții fără atribuții legislative – se făcea referire la CSAT – în baza cărora SRI are atribuții dincolo de lege.

NapocaNews