În România festivismul, vorbele goale și dezinteresul față de valorile culturale naționale sunt o paradigmă a ignoranței și uitării intenționate de către autoritățile complice. În privința Casei Memoriale Iuliu Maniu de la Bădăcin (jud. Sălaj.) comunismul nu a murit. Chiar zilele trecute vorbeam cu istoricul clujean Cornel Jurju și am ajuns la concluzia dramatică că la Cluj-Napoca, la o sută de ani de la Marea Unire, nu există o statuie a lui Iuliu Maniu, organizatorul principal al Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia de la 1 decembrie 1918. E tragic că anul viitor la împlinirea Centenarului Marii Uniri, în care se anunță uriașe manifestări, din păcate, de cele mai multe ori doar festiviste, Casa Memorială Iuliu Maniu este o ruină gata să se prăbușească. Abia în 2015 a început o campanie în presă privind reabilitarea casei în care a trait democratul creștin Iuliu Maniu. Doar atunci opinia publică a aflat de dezastrul de la Bădăcin, locul unde Iuliu Maniu a gândit Marea Unire și a coordonat actele sale politice din perioada interbelică, dar acțiunile și pentru eliberarea țării de sub comuniști după 1944. În 2015 s-a înființat și o pagină de Facebook, ”Salvați Casa Memorială Iuliu Maniu”, care a reușit să coalizeze eforturile unor entuziaști și instituții pentru a se salva casa memoriei marelui Iuliu Maniu, președintele Partidului Național Țărănesc.
În anul 2000 am fost primul publicist și scriitor care am tras un semnal public de alarmă privind dezastrul de la Casa Memorială Iuliu Maniu, în urma unei excursii făcute aici, înainte de Paști. Am fost șocat în luna aprilie 2000, când am văzut că această casă în care a trait marele patriot român care a făcut Marea Unire era în paragină, iar lângă imobil funcționa o casă de copii cu dizabiliăți. Nu-mi venea să cred ce vedeam ochiilor. Atunci am scris o scrisoare publică conducerii PNȚ, care era la cârma țării de patru ani de zile, și liderului țărănist clujean Radu Sârbu. Scrisoarea deschisă a apărut în presa vremii. În scrisoare îmi exprimam indignarea și criticam liderii PNȚ care erau la guvernare și aveau toate pârghiile politice și economice să salveze casa lui Iuliu Maniu și nu au făcut-o. Le-am reproșat că au ajuns la putere pe memoria marelui patriot Iuliu Maniu, dar când au deținut puterea în mână nu au avut interesul de a schimba statutul juridic al casei și să finanțeze de la ministerul culturii reabilitatea acesteia. Recunoștința e floare rară. Dacă exista un minim interes din patea liderilor PNȚ de atunci, astăzi Casa Memorial Iuliu Maniu ar fi fost un muzeu funcțional și un exemplu sau un model al memoriei naționale pentru cei care ar fi vizitat-o. Nu înțeleg nici astăzi de ce liderii PNȚ nu au făcut acest minim gest reparatoriu atunci când aveau puterea. Cine doreau să le repare casa fondatorului PNȚ, urmașii PCR din FSN? Radu Sârbu în vremea aceea era vedeta medie a momentului și șeful FPS și din păcate nu s-a implicat în salvarea casei lui Iuliu Maniu. Sesizarea mea din presa anilor 2000 a trecut neobservată de liderii PNȚ de atunci, abia în 2015 s-a reaprins scandalul în presă. Biserica Greco-Catolică s-a implicat active în reabilitare, dar din păcate imobilul ce aparține de Direcția Copilului din Sălaj are un statut incert juridic și Ministerul Culturii și Consiliul Județean Sălaj nu pot aloca bani să reabiliteze casa celui care a făcut Marea Unire. Conacul cu 16 camere a fost construit în anul 1879 de către Ioan Maniu, tatăl marelui om politic. Iuliu Maniu a lăsat-o prin Testamentul din 1941 de la Braşov, la fel ca şi întreaga sa avere, Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică din Oradea. Întreaga proprietate a fost, însă, naţionalizată, în perioada comunismului, după arestarea lui Iuliu Maniu, în 1947, ea fiind transformată pe rând în depozit de îngrăşăminte chimice, sediu de gospodărie mixtă, tabără pentru copii, cămin pentru copii cu handicap sever. Potrivit parohului, costurile totale estimate de arhitecţi pentru finalizarea lucrărilor sunt de 346 000 euro. Cu sprijinul Episcopiei Greco-Catolice Oradea, în anul 2011, s-a finanţat proiectul tehnic de consolidare şi reabilitare. După demararea campaniei publice „Salvaţi istoria naţională. Salvaţi Casa lui Iuliu Maniu”, iniţiată în februarie 2015, oameni inimoşi au pus mână de la mână şi primii paşi în salvarea monumentului istoric memorial au fost făcuţi, iar lucrările de reabilitare şi consolidare a fundaţiei au fost încheiate. Tot în acel an s-au obţinut avizele şi autorizaţiile necesare începerii lucrărilor, branşamentul electric şi organizarea de şantier, demolarea anexei “parazit” de lângă prispa laterală, anexă construită în anii comunismului. În anul 2016 s-au efectuat lucrări de consolidare a pereţilor în suprafaţă de 300 mp. Având în vedere starea actuală şi vulnerabilitatea acoperişului, se impun intervenţii de primă urgenţă pentru a evita prăbuşirea acesteia, titra cotidianul Adevărul. Pentru reabilitarea casei memoriale și amenajarea acesteia ca muzeu s-a implicat și IICMR. În toamna anului 2015 între Parohia Greco-Catolică, administratorul imobilului, și IICCMER, acord ce are ca scop dezvoltarea unor proiecte culturale menite să reabiliteze memoria lui Iuliu Maniu, a familiei sale și a casei acestuia din satul Bădăcin, precum și a victimelor regimului comunist persecutate în lagărele și coloniile de muncă. Totodată, semnarea contractului de colaborare presupune și acordarea de asistență istoriografică-tehnică de către IICCMER pentru refacerea spațiului memorial-muzeografic reprezentat de Casa „Iuliu Maniu”. Din păcate mai mult de atât nu prea s-a mai făcut la Casa Memorială Iuliu Maniu. Riscăm ca anul 2018, când se va desfășura Centenarul Marii Uniri, când Iohannis și Grindeanu se vor bate cu pumnii în piept, casa unuia dintre cei care au înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România să rămână în paragină. Premierul Cioloș din Pericei-ul învvecinat nu a mișcat un deget să reabiliteze casa memorială. Nu era a unui fondator UE? E o mărturie tristă că memoria celor care au făcut România Mare nu valorează nici cât o ”ceapă degerată” pentru autoritățile române post-decembriste. Ignoranța și indiferența față de Casa Memorială Iuliu Maniu reprezintă o caracteristică a factorilor politic de azi, care nu dau nici doi bani pe valorile morale, creștine și naționale, care au pus bazele României unite și moderne. Centenarul Marii Uniri ne va prinde cu casa lui Iuliu Maniu în paragină și fără a fi încă descoperit mormântul acestui patriot din groapa comună de la Sighet în care a fost aruncat de către comuniști. Dezinteresul autorităților de astăzi față de corifeii Marii Uniri mă face să cred că acestea sunt continuatoare a vechilor structuri securisto-comuniste care au distrus România și după 1990 și nu simt nimic pentru patrioții democrați și creștini din perioada interbelică. Dezinteresul potentațiilor de astăzi față de memoria celor care au luptat pentru unitatea națională este o constantă ce mă duce la gândul: dacă merităm noi, contemporanii, jertfa lui Iuliu Maniu pentru înfăptuirea României Mari. Conducătorii românilor nu pun nici un preț pe modelele istoriei strămoșești și desconsideră valorile naționale. Dacă noi nu ne respectăm valorile, cine să ni le respecte? Dacă nu te respecți nu ești respectat!
Ionuț Țene
