În perioda 17-21.05.2017 în municipiul Cluj-Napoca se desfășoră lucrările celui de-al 62-lea congres al Uniunii Federative a Naționalităților Europene – FUEN.
În ultima perioadă în spațiul public au apărut mai multe poziții prin care acestă entitate, despre care se apreciază că nu este una străină de interesele Moscovei, militează deschis pentru segregare etnică și autonomie teritorială, instrumente des folosite de Kremlin pentru a destabiliza statele care deranjează viziunile și ambițiile Federației Ruse și utilizate agresiv de guvernul Viktor Orban pentru a-și promova interesele politice naționaliste. Permanent, liderii maghiari implicați în organizarea congresului, în realitate Guvernul Ungariei și UDMR, au negat aspirațiile autonomiste și segregaționiste ale FUEN, susținând că organizația este una care militează strict pentru drepturile minorităților în Europa.
Astăzi suntem înainte cu o zi de finalizarea congresului, iar modul în care lucrările s-au desfășurat până acum nu face decât să demonstreze că FUEN este, cu adevărat, o organizație care susține deschis lupta pentru autonomia teritorială, iar congresul de la Cluj-Napoca este doar un alt atelier de promovare a segregării și separatismului și un vehicul prin care Budapesta înceracă să fructifice orice oportunitate pentru creșterea influenței în regiune și evident, pentru a formula acuze desuete la adresa autorităților române, în stilu-i caracteristic.
În argumentarea acestei idei vom prezenta câteva poziții ale principalilor vorbitori de la Congresul FUEN din Cluj-Napoca, lăsându-vă, pe dumneavoastră, cititorii, să extrageți conlcuzia finală:
În cuvântarea de deschidere a congresului (18.05.2017), Vincze Lorant, președintele FUEN, a susținut că autonomia care ar fi fost promisă maghiarilor în contextul realizării Unirii Transilvaniei cu România (noi nu știm despre existența unei asemenea promisiuni și cred că orice istoric este de acord cu această poziție) nu a fost acordată de București nici după 100 de ani. Acesta a accentuat că atitudinea statului român, prin care refuză solictările minorității maghiare este una perimată, fiind necesar ca România să susțină cu adevărat concilierea.
În opinia noastră, realitatea din România arată însă altceva, și anume că drepturile maghiarilor din România sunt cele mai cuprinzătoare din Europa, cu acces la milioane de euro din bugetul de stat, funcții în administrația centrală și locală, acces la educație la toate nivelurile și cu cel mai ridicat procent al retrocedărilor imobilelor confiscate de regimul comunist (cca 60%), asta ca să enumerăm doar o mică parte. Kelemen Hunor, unul dintre cel mai bine plătiți maghiari de către statul român, a criticat diplomația românească pentru că ar vorbi de rău UDMR în cancelariile occidentale, uitând că UDMR acționează consecvent împotriva României și că însuși Kelemen Hunor a aservit organizația intereselor partidului lui Viktor Orban, în schimbul unor finanțări exorbitante venite pe filiera Budapesta – fundația Eurotrans – UDMR și nu numai. Kelemen Hunor și alți vorbitori maghiari au contestat vădit caracterul de stat național al României, susținând că acesta este unul multinațional, iar potrivit Declarației de la Alba Iulia din 1918 minoritatea maghiară ar trebui recunoscută ca factor constitutiv de stat (culmea, în condițiile în care și copiii de generală cunosc că maghiarii nu au vrut să ia parte la Adunarea de la Alba Iulia, considerând că evenimentul reprezintă înfrângerea Ungariei!).
Tamas Sandor, președintele Consiliului Județean Covasna a înmânat participanților la congres o petiție semnată de circa 150 de reprezentanți ai bisericilor și organizațiilor neguvernamentale din județul Covasna, prin care prefectului județului este acuzat că a solicitat ca toate formularalele emise pe raza județului pentru participarea la o serie de concursuri de proiecte organizate de Consiliul Județean Covasna să fie redactate în limba română nu și în maghiară. Iar în prima seară a congresului s-a făcut apologia fragmentării și a segregării, fiind prezentate imagini reprezentând ”modele” de autonomie sau regiuni care militează pentru independență (precum imaginile alăturate), cum ar fi regiunea autonomă Găgăuzia din Republica Moldova (o formă ”soft” de presiune rusă asupra Chișinăului pe modelul transnistrean), Catalunia etc.
Astăzi (19 mai) în cadrul FUEN a fost organizată o masă rotundă pentru autonomie, având ca subiect practicile și provocăriilor autonomiilor funcționale din Europa, în care cuvântul de ordine a fost autonomia etnică. În acest context, deputatul UDMR Korodi Attila a menționat că UDMR nu se mulțumește cu drepturile individuale, urmărind obținerea autonomiei. Korodi Attila a acuzat autoritățile române că ignoră acordarea drepturilor colective pentru maghiari. România trebuie să asigure, potrivit lui Korodi Attila, acea formă de autodeterminare a minorității maghiare care să asigure păstrarea identității naționale.
La aceeași acțiune, Davis Smith, cercetător specializat pe probleme de autonomie de la Universitatea din Glasgow a lăudat Ungaria pentru forma de autonomie culturală care ar fi asigurată minorităților din această țară (unde după cum bine știm minoritatea românească o duce așa de bine încât în decurs de câțiva ani va fi asimilată total) și și-a exprimat surprinderea că exemplul Ungariei nu a fost urmat și de alte țări în regiune (pe model ungar, UDMR nu ar avea ce căuta în Parlament și în toate instituțiile statului, pentru că, românii din Ungaria nu au aceste drepturi). Daniel Alfreider, vicepreședintele FUEN din Tirolul de Sud (regiune autonomă a Italiei) a prezentat demersurile în plan politic care asigură succesul provinciei autonome, susținând că lupta pentru autonomie a durat de la începutul secolului XX.
Tot astăzi (19 mai), Lacziko Katalin, subsecretar de stat al Departamentului pentru Relații Interetnice a susținut că minoritățile din România își pot susține drepturile în mod limitat, confruntându-se cu foarte multe probleme de interpretare a legislației existente.
Prezentarea sociologului Kantor Zoltan a fost însoțită și de slide-uri sugestive cu imagini conținând principalele probleme cu care se confruntă maghiarii din România, precum lipsa unei universități maghiare de stat finanțate de la buget și o regionalizare conform interselor maghiare. De asemenea, Kantor Zoltan a pretins că Ungaria susține un statut special pentru minoritatea maghiară și oferă suport politic și diplomatic la nivel internațional pentru conaționali solicitând drepturi și autonomie. De asemenea, discursul lui Kantor Zoltan a fost însoțit de imagini cu harta României conținând date privind populația maghiară într-o reprezentare grafică care amintește de ocuparea hortistă a Transilvaniei de nord.
Cine știe, poate ultima zi a congresului FUEN va conține și alte subiecte de interes pentru minoritățile naționale și nu doar referirile obsesive la forme de autonomie, lipsa drepturilor și libertăților, opresiunea statului la adresa membrilor etniei și alte subiecte de acestă natură care nu fac altceva decât să ducă congresul spre o pantă a derapajelor care nu face bine nimănui…nici minorităților naționale din România și nici populației majoritare.
Gigi Stoian
