Congresul UDMR a adoptat, sâmbătă, la Zalău, un document strategic privind priorităţile Uniunii pe următorii doi ani. Maghiarii din Transilvania doresc să aibă putere de decizie în toate problemele care îi privesc şi să nu le impună autorităţile de la Bucureşti anumite standarde.

Potrivit documentului strategic adoptat, sâmbătă, de Congresul UDMR de la Zalău, maghiarii doresc responsabilităţi mai mari şi puteri decizionale sporite la nivelul autorităţilor locale, transmite corespondentul MEDIAFAX.

”Dezvoltarea, progresul Transilvaniei garantează siguranţa viitorului nostru. Dorim să trăim decent, pe meleagurile natale şi să clădim un viitor sigur urmaşilor noştri. Acesta înseamnă locuri de muncă bine plătite, sistem educaţional maghiar competitiv, dezvoltare sustenabilă, păstrarea valorilor comunităţii noastre. În caz contrar, copiii noştri vor emigra, iar fără ei nu avem un viitor în Transilvania. Dorim să avem putere de decizie în toate problemele care ne privesc, să nu ne impună autorităţile de la Bucureşti anumite standarde. Dorim responsabilităţi mai mari şi puteri decizionale sporite la nivelul autorităţilor locale. Dorim să construim comunităţi locale bine pregătite şi puternice, care să poată exploata posibilităţile de dezvoltare”, se arată în documentul citat.

În documentul strategic se menţionează că UDMR este singura forţă politică care consideră că dezvoltarea Transilvaniei este o prioritate şi care militează pentru descentralizare amplă şi autonomie regională.

UDMR cere recunoaşterea în Constituţie a comunităţii maghiare ca element constitutiv al statului, susţinând necesitatea unui contract social cu majoritatea românescă având la bază Rezoluţia de la Alba Iulia din 1918.

Potrivit documentului strategic, centenarul Marii Uniri pentru maghiari trebuie să însemne o serie de noi posibilităţi şi nu pericole.

”Dialogul şi acordurile politice sunt necesare, dar câteodată insuficiente: trebuie trebuie să încheiem un contract social cu majoritatea românească. Bazele acestui contract se regăsesc în Rezoluţia de la Alba Iulia din 1918. Centenarul pentru noi trebuie să însemne o serie de noi posibilităţi şi nu pericole. (…) Acest nou contract social poate fi garantat prin trei cadre legislative: O nouă Constituţie, Constituţia modernă a României de astăzi să recunoască comunitatea maghiară ca element constitutiv al statului şi să situeze pe primul loc cetăţeanul, nu statul. Legea-cadru a minorităţilor, vom readuce în faţa Parlamentului proiectul de lege a autonomiei culturale. Doar adoptarea acestui act normativ va garanta viitorul sistemului educaţional în limba maghiară, viitorul culturii maghiare şi al traiului decent. Descentralizare amplă şi autonomie regională, descentralizarea totală creează posibilităţi pentru comunităţile minoritare de a-şi extinde drepturile lingvistice cu drepturi economice şi de autoguvernare locală”, se arată în documentul citat.

Reprezentanţii UDMR au susţinut că maghiarii trebuie să se pregătească pentru aniversarea unui secol de la Marea Unire, ”nu precum oaspeţii supăraţi şi neinvitaţi”, ci să spună cu voce clară că nu doresc altceva în plus faţă de respectarea sută la sută a promisiunilor din 1918.

“Vrem să fim cetăţeni cu drepturi egale ai acestei ţări, să avem posibilitatea folosirii fără restricţii a limbii noastre materne şi a simbolurilor noastre naţionale, ne dorim ca tradiţiile noastre să fie respectate, să decidem singuri în problemele care ne privesc, deoarece în ultimii o sută de ani am fost o comunitate generatoare de valori a acestei ţări”, se mai arată în documentul strategic.

NapocaNews