Autoritățile centrale sau locale române trebuie să învețe de la nemți cum se organizează din timp un eveniment amplu dedicat unui jubileu comunitar. În iarna lui 2013 am câștigat o bursă de studiu la Universitatea Leipzig din Germania și am studiat la celebrul institut superior în care au învățat Nicolae Iorga, Sextil Pușcariu, Virgil Madgearu sau filologul clujean Octavian Schiau. La sfârșit de săptămână vizitam localitățiile din jur. Într-o sâmbătă am fost să vizitez celebrul oraș Lutherstadt Wittenberg, unde celebrul reformator al catolicismului Martin Luther, care și-a expus pe ușa bisericii sale celebrele teze împotriva papei de la Roma, ce au schimbat istoria creștinismului european. Am fost surprins să aflu că încă din 2013 nemții pregăteau jubileul de 500 de ani pentru anul 2017, care aniversa celebrul an 1517, când Luther a declanșat Reforma. Absolut tot orașul era un șantier de modernizare și renovare. Toate bisericile erau refațadizate și restaurate, iar programul cultural pentru jubileul de 500 de ani era deja făcut public de către autorități. Ce diferență față de ce fac autoritățile de la București față de Centenarul Marii Uniri din 2018, unde ignorarea și dezinteresul e la ordinea zilei. Am informații clare că un motiv al căderii Guvernului Sorin Grindeanu a fost pentru că nu a alocat niciun ban și nu a pregătit niciun program sau proiect pentru sărbătorirea anul viitor a aniversării a 100 de ani de când s-a unit Transilvania cu România. E strigător la cer ca guvernul României și autoritățile centrale de la București să nu facă mai nimic pentru sărbătorirea împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire. Dezinteresul față de românii din Ardeal a devenit endemic și emblematic pentru politicienii de peste Carpați. Deși a promis, că va elabora până la 30 iunie 2017 calendarul de activități pentru comemorarea Războiului de Întregire a Neamului în anul 2017, Guvernul României nu are pregătit nimic, nici calendarul și nici alocarea financiară pentru proiect, asta ce în timp pentru ”Trianon 100”, vecinii au alocat o sumă uriașă, printre altele ca să conteste legalitatea internațională a Marii Uniri.
Dacă Bucureștiul nu e în capabil să organizeze Centenarul Marii Uniri, atunci rolul pentru sărbătorirea bucuriei Marii Uniri la 100 de ani trebuie organizată, palnificată exhaustiv la detaliu și evidențiată de municipalitățile și comunitățile locale din Ardeal. Jertfa sutelor de mii de soldați români căzuți în luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz și a sacrificiului milioanelor de români ardeleni care au luptat pentru realizarea Marii Uniri trebuie reprezentată în ample manifestări publice. Bucuria aniversării a mirabilului moment de la 1 Decembrie 1918, în care peste 100 mii de români trimiși de comunitățile locale au votat unirea pe vecie a Transilvaniei cu România, este o obligație morală a fiecărui cetățean român și a fiecărei unități administrative locale din Ardeal. Înfăptuirea ”României dodoloață” cum spunea poetul Lucian Blaga a fost împlinirea celui mai frumos vis al tuturor românilor, în spiritul unității, toleranței și lipsei discriminării, realizarea unui stat european modern și model de conviețuire pașnică în Europa. La 31 octombrie 1918 lua ființă la Cluj, la inițiativa tinerimii române, Senatul Național Român condus de avocatul Amos Frâncu, care a cerut unirea Ardealului cu România. Și în acest moment istoric Clujul a fost în avangarda unirii. Sunt sigur că și de data aceasta municipiul Cluj-Napoca va deveni, în 2018, capitala evenimentelor dedicate Centenarului Marii Uniri, un oraș al unității, inter-culturalismului și toleranței, un model de armonizare, nediscriminare și mândrie națională pentru România și Europa.
Ionuț Țene
