Natalia Muzhennikova, directorul Centrului Rus de Știință și Cultură din București, o secție culturală a Ambasadei Rusiei, s-a aflat în aceste zile la Cluj-Napoca, unde a participat la un eveniment special dedicat apropierii Zilei limbii ruse. Cu acest prilej, dânsa a acceptat să acorde un interviu publicației NapocaNews, axat pe colaborarea culturală dintre România și Rusia, dar nu numai.

NapocaNews: Ne aflăm într-o perioadă de bilanț de la inaugurarea de la București a Centrului Rus de Cultură și Știință. Care au fost principalele trei proiecte derulate de instituția pe care o reprezentați în acești doi ani?

Natalia Muzhennikova: Pe 15 mai am avut doi ani de la înființare. După părerea mea, primul proiect de menționat, început încă din 2008, când lucram în cadrul Ambasadei Fedrației Ruse, este Zilele Culturii Ruse, eveniment pe care noi l-am păstrat în viață în toată această perioadă. Anul acesta vom avea a șaptea ediție a Zilelor Culturii și de fiecare dată nu depindem foarte mult de Ministerul Culturii din Federația Rusă, nici de Ministerul de Cultură a României. Suntem singurii care alegem un anumit repertoriu sau un anumit program al evenimentului. Al doilea proiect ar fi cel care are loc și acum la Cluj, și anume Ziua Limbii Ruse. Anul trecut, noi am avut la Centru câteva ore deschise de limbă rusă, când fiecare doritor a putut să vină. Anul acesta am pregătit chiar mai multe. Din păcate în România nu există această competiție a jocurilor intelectuale, Brain Ring. Și acolo vor fi puse câteva întrebări celor care învață limba rusă, să ne arate cât de inteligenți și rapizi sunt. Va fi pentru echipa câștigătoare și un premiu. Am adăugat anul acesta și o noutate, vom avea prima ediție a spectacolului de păpuși în limba rusă și în limba română concomitent, prin cursanți care vin la noi, și spectacolul va fi numit Masha și Ursul. Spectacolul va fi o primă încercare, pentru că e teatru neprofesionist. Al treilea proiect la care eu țin foarte mult se referă mai mult la știință decât la cultură, este să avem anual din țările istoricilor noștri, din România și Rusia, un prilej să se întâlnească și într-o atmosferă lejeră, la Centru, să dezbată problemele actuale în discuțiile dintre ei. Din păcate acea comisie a istoricilor care există la nivel interguvernamental din anul 2008 nu a avut loc, nu s-a întrunit. De aceea noi vrem să dăm un spațiu de discuții pentru istorici ruși și români. De exemplu, anul trecut și acum doi ani am discutat începutul celui de-al doilea Război Mondial, anul acesta sesiunea lor a fost dedicată problemelor economice dintre țările noastre, 1945-1989, iar ediția de anul viitor va fi dedicată împlinirii a 140 de ani de relații diplomatice pentru că va fi anul de serbare al țărilor noastre.

Astăzi ați recompensat o școală rurală din județul Cluj pentru efortul profesorului, care s-a dedicat pentru elevii săi, ajunși olimpici. Unul dintre scopurile centrului este să ajutați copiii să obțină burse, să călătorească. Cum merge colaborarea cu  Ministerul Educației de aici pentru ajutarea copiilor?

Natalia Muzhennikova: Centrul nostru de la București are acum un parteneriat cu o casă de copii. Am venit prima dată la acea casă de copii înainte de Crăciun. 40 de copii de la fundația Mia’s Children nu au părinți și nouă ne-a venit ideea să le dăruim măcar bomboane înainte de Crăciun, o mică atenție. Am propus doamnei director să avem orele de limba rusă pentru copii, și copiii de acolo sunt atât de talentați că în 5 luni au reușit să învețe un cântec, zeci de poezii, și au rămas cam 12 persoane în grupul de limba rusă, foarte dornici să afle ceva nou. Pentru mine este o mare prioritate. După acest exemplu, am luat decizia – pentru că ținem și cursuri de limba rusă, începând de la 4 ani – ca ele să fie complet gratuite pentru copii până în 14 ani. În 2 zile s-au umplut toate grupurile de copii, 40 de copii care s-au înscris în aceste 2 zile la cursurile de limba rusă.

Un alt palier este cel al burselor. Este însă o situație problematică. Avem perspective foarte bune pentru dezvoltarea acestor relații dintre Ministerele Educației, dar pe data de 25-26 aprilie 2017 acordul de colaborare dintre ministere a expirat. Din păcate nu am primit niciun fel de scrisoare, niciun fel de notă verbală sau un memorandum de continuare a proiectului sau pentru demararea procedurilor pentru prelungire pe câțiva ani. Pentru mine nu e clar de ce n-am primit nimic din partea română, deoarece ca număr, anul acesta au depus cereri pentru bursă circa 70 de studenți din România. Din partea Rusiei au fost doar 13 cereri pentru cursuri de vară. Există un decalaj mare dintre depuneri de cereri și dorințele de a învăța ori la noi în Rusia, ori la voi în România. Am așteptat și așteptăm pentru că acordul respectiv dă posibilitatea studenților români ca în afară de bursă – adică studiile complet gratuite oferite în Rusia și un anumit număr de locuri rezervate, România să dea studenților un supliment lunar de bursă în jur de 100-150 de euro plus că au achitat un bilet dus-întors o dată pe an, pentru cei care au optat pentru studii complete. Acest acord a fost în beneficiul studenților români. Sunt multe cazuri când ei într-adevăr rămân și sunt atașați, rămân și pentru master pentru doctorat. Nu știu ce facem de anul viitor pentru că Rusia va oferi în continuare acele peste 50 de locuri, bursă în bani  plus loc de cazare, dar tinerii au nevoie de ajutor suplimentar pentru că sumele nu ajung pentru un trai bun în Moscova sau Sankt Petersburg. Sperăm că rezolvăm situația până în luna septembrie. Procedura de depunere de acte pentru noul an universitar va începe în jurul datei de 20 noiembrie-1 decembrie.

Cum merg pregătirile pentru Festivalul mondial al tinerilor de la Soci?

Natalia Muzhennikova: Aici avem cu ce să ne mândrim. Cea de-a XIX-a ediţie se va desfășura între 14-22 octombrie. Va începe la Moscova cu parada țărilor și se va muta la Soci. Festivalul e foarte bine structurat, fiindcă pentru delegațiile fiecărei țări vor fi formate paliere de discuții, vor fi discutate problemele mass-mediei,culturii, educației, tehnologiilor, vor fi competiții sportive, un forum dedicat tinerilor intreprinzători. Este foarte important ca în echipa fiecărei țări să fie oameni capabili să intre în acele paliere de discuții. României i-a fost oferită cota de 50 de locuri. După 2-3 săptămâni de la înscrieri, care au început la mijlocul lunii noiembrie, erau înscrise 70 de persoane. Pentru organizatorii din Moscova era complet neașteptat. După ce am început să promovăm ideea festivalului, am primit și mai multe solicitări. În februarie deja România a depășit 130 de înscriși. Având în vedere că Centrul Rus nu e organizator, ci doar ajutăm cu sfaturi și informații organizatorice, eu am adresat totuși o cerere organizatorilor, să mărească cota pentru România, măcar până la 100-120 de persoane. Am avut noroc pentru că în martie am primit un răspuns, cota admisă e deja 130 de persoane. Trebuie să fac o paranteză – participarea la festivalul respectiv e foarte bună fiindcă membrii delegației plătesc doar bilet dus-întors București-Moscova, restul plătește Federația Rusă. Acuma se vorbește chiar de organizarea unui charter, iar prețurile vor fi astfel și mai mici. Înscrierile au fost prelungite până pe 10 iunie. Toți doritorii între 18-35 de ani au posibilitatea să se înregistreze pe site-ul http://www.russia2017.com. Numărul înscrișilor era deja 230 de persoane din partea României. E o surpriză mare pentru că de exemplu Ungariei i-au fost oferite 100 de locuri, sunt înscriși doar 75 de oameni; Austriei i-au fost alocate 150 de locuri și ei sunt aproape 130 de înscriși pe listă. Asta spune multe lucruri, că sunt în România foarte mulți tineri care vor să vadă cu proprii ochi ce se întâmplă și cum se întâmplă. Toate palierele de discuții în cadrul acestui festival sunt foarte folositoare pentru a stabili contacte noi și cu reprezentanți din alte țări chiar ale Asiei, Africii etc. Pentru tineri e un prilej foarte bun. S-au organizat grupuri cum e cel al Universității din Cluj. E avantajul lor pentru că s-au înregistrat ca grup pe site. Delegațiile trebuie să pregătească și o prezentare, și tricouri cu un singur model, să decidă ce cântăm, ce dansăm, ce realizăm artistic și culinar pentru a reprezenta România. Acele lucruri trebuie să fie hotărâte de către echipă. Astfel de echipe sunt de la ASE, din partea Rușilor lipoveni, e o echipă din partea Universității de Arte de la București.

De obicei în relațiile culturale dintre cele două țări, Rusia are de cele mai multe ori inițiativa?

Natalia Muzhennikova: Din păcate da. Am pomenit de Zilele Culturii Ruse – începând cu 2008 noi ieșeam cu această inițiativă împreună cu Ministerul Culturii din România, am primit o oarecare susținere din partea lor în 2010, când era organizată manifestarea din partea Ministerului Culturii din Rusia și România, dar după aceea cam nu s-au mai implicat.

Promovați și legătura spirituală dintre români și poporul rus, acele biserici frumoase. Ce ne puteți spune despre această latură a activității centrului?

Natalia Muzhennikova: În România sunt peste 75% ortodocși. Rusia este peste 85% ortodoxă. Ortodoxia este acel palier sau domeniu unde putem ajunge la o înțelegere chiar unde politicieni nu pot să ajungă. Am avut exemple când la invitația Patriarhiei Române veneau aici preoți de la noi, din Rusia, și astfel a devenit deja o tadiție când la serbările mari, gen Paștele sau Crăciunul, de la Patriarhia Rusă este trimis un preot care ține slujbă în limba rusă pentru conaționalii noștri, pentru cei vorbitori de rusă. Slujba se ține la București și asta e un foarte bun exemplu pentru că Patriarhia Română dă acceptul pentru acest lucru și cooperarea dintre biserici există și a existat din totdeauna. Ne bucurăm foarte mult, și dacă ei au nevoie de ajutor, îi sprijinim. Am avut la centru 2-3 întâlniri când preoții discutau cu oamenii problemele lor, despre educația copiilor, se pare că e un lucru bun. Trebuie să lucrăm mai intens, bineînțeles, dar sunt mulțumită de colaborare.

Contextul politic influențează modul în care se raportează românii la cultura și civilizația rusă. Citim mai puțin Dostoievski dacă nu ne place de Putin?

Natalia Muzhennikova: Putem vorbi ore întregi. Trebuie să facem o diferență mare dintre cultură, în care intră și Dostoievski, Pușkin, Ceaikovski, Tolstoi, și situația politică. Despre acest lucru am încercat să spun și la deschiderea evenimentului de astăzi pentru că generația tânără de acuma a pierdut cumva o legătură, o înțelegere a spațiului rusesc și de aceea apar foarte multe probleme. Dacă vorbim de relații politice dintre țările noastre în prezent, chiar eu pot să întreb: știți când s-au întâlnit președinții țărilor noastre? Cred că nu îmi dați repede răspunsul. Vorbesc de vizite bilaterale. Ultima a avut loc în 2003, e vorba de vizita președintelui Iliescu la Moscova, și a președintelui Federației Ruse nici nu știu când a fost în România. Dacă contextul politic, relațiile politice, nu stau atât de bine cum dorim noi, în mod normal, măcar o dată pe an miniștrii de externe se întâlnesc, discută problemele pe agenda bilaterală. Ce planuri vom avea pe viitor… Acum toată lumea nici nu a pomenit că anul viitor vom avea 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice. Nicio țară, nimeni în România nu a gândit să pregătească ceva cu acest prilej. Dar Rusia a fost prima țară care a recunoscut independența României, pentru care au luptat soldați ruși în 1877. Când ajungem la înțelegerea că lucrurile trebuie să fie discutate și nu vorbite la televizoare, că președintele Putin nu știe ce să facă, că amenință sau altele, atunci ajungem la o soluție. Dacă explicăm în mass-media ce este în realitate, cum trăiește Rusia, atunci poate și contextul se schimbă. Și la Moscova o să înceapă să se vorbească mai mult despre România pentru că se vorbește despre Irak, Ungaria, Belarus, Franța, Italia și foarte puțin desăre România sau relațiile noastre bileterale. Convinterea mea persoanală este că dacă omul dorește să fie de cultură, să fie cultivat, nu contează ce context politic există între țările noastre, el oricum răsfoiește Tolstoi sau Dostoievski, pentru că dacă nu o face, va fi rușine pentru el să nu știe cine a scris Crimă și pedeapsă.

Apropo de burse. Noi am avut anul acesta un concurs și am intervievat acei 70 de solicitanți. Fiecăruia i-am pus și întrebari de cultură generală, despre literatură, care e scriitorul rus preferat. Am primit răspunsuri: Tolstoi, Dostoievski, Goethe (n-am știut din păcate că Goethe e scriitor rus). Sau persoane care au spus că au scriitor preferat pe Dostoievski, iar după minute de gândire, la întrebarea Ce carte a scris, candidatul a răspuns: Anna Karenina, scris de fapt de Tolstoi. Depinde de tine personal ce viziune ai asupra Rusiei, a culturii, politicii și economiei. Dar înainte de toate trebuie să știi materia, să faci un efort. Noi, din partea noastră, a Rusiei, la centru facem în fiecare săptămână câte un eveniment legat de Rusia. Nu mă limitez doar la a prezenta scriitori, muzicieni sau pictori ruși. Înaintea Zilei diplomatului rus, 10 februarie, fac o lecție deschisă despre relațiile externe ale Rusiei. Măcar o dată la 2 luni fac un seminar dedicat unei probleme care se leagă de Rusia. Prezentăm economia Rusiei, geografia, istoria, așa cum ați observat jos, sunt niște pliante prin care încercăm să explicăm ce e esențial pentru noi, pentru ruși, din punctul nostru de vedere. Prin această înțelegere reciprocă ne așezăm într-o sală, la o masă, așa putem să ajungem la o înțelegere mai bună pentru generațiile viitoare.

Cine finanțează activitatea centrului?

Natalia Muzhennikova: Răspunsul e foarte ușor. Centrul Rus de Cultură și Știință e deschis conform unui acord interguvernamental, la fel ca ICR – care sperăm că se va deschide și la Moscova, este o parte a Ambasadei. E un fel de secție culturală a Ambasadei. Eu mă aflu în subordinea directă a domnului ambasador. Având în vedere că ambasada e finațată de Ministerul de Externe, și Centrul e finanțat de Guvernul Federației Ruse pentru proiectele pe care le avem noi. Dacă un investitor privat dorește să fie sponsor al unui eveniment, banii lui intră în profitul statului, nu va aparține centrului și nu așteptăm ajutor din partea Ministerului Culturii din Federația Rusă sau România. Centrul de la București funcționează după legislația Federației Ruse. Din fericire niciodată nu am putut spune că nu avem fonduri pentru desfășurarea unui eveniment anume. Dacă cineva dorește să sprijine activitățile centrului, poate să aducă apă, suc sau ceai, dar în 2 ani de activitate nu am avut cazuri în care cineva a dorit să ajute.

Ați discutat cu minoritățile ruse din România. Care este situația drepturilor lor?

Natalia Muzhennikova: Sunt recunoscătoare autorităților românești pentru cum acordă atenție minorităților. Noi avem grijă de rușii lipoveni, conaționalii noștri, cu rădăcini în Rusia, care au plecat de la noi în sec. XVII-XVIII și mă bucur că au găsit în România un loc pentru trai liniștit. După pașaport ei sunt însă români. Legea românească e bine structurată pentru că le permite să-și păstreze rusa ca limbă maternă, pentru învățământ se poate apela la școli specializate. Noi mergem prin satele lor, vedem acele costume tradiționale, stilul care a fost la noi în sec XVII-XVIII și m-aș fi bucurat dacă am fi putut păstra aceste obiceiuri cum ei au reușit. Noi oferim susținerea lor, printre ei sunt și ceilalți cetățeni din fostele republici URSS, CSI în prezent, sunt din Belarus, Moldova, Ucraina, Kazakhstan, Turkmenistan, care se consideră ruși. Probabil că ați auzit că de 9 mai, de Ziua Victoriei se face la noi nu doar o paradă în Piața Roșie, ci și o manifestare patriotică, denumită Regimentul nemuritor. Dacă în familia mea cineva a luptat sau a căzut pe front sau a lucrat la uzine, fabrici, pentru front, noi ieșim pe străzi cu portretele bunicilor, străbunicilor noștri, e un semn de recunoștință față de cei care nu mai sunt printre noi, dar care au adus un aport să avem posibilitatea să trăim acuma. Anul acesta pe străzile Moscovei au fost 800.000 de persoane, ceea ce e foarte mult. Am organizat asemenea manifestare și la București. Acum deja de 2 ani consecutiv. Aici vin și ruși, și belaruși, ucrainieni și din țările baltice, chiar români care au fost alături de noi, e o manifestare care să adune toate acele minorități despre care vorbiți. Avem o istorie comună și îi considerăm pe ei conaționali. La Centru am făcut încă ceva pentru acei oameni, am organizat o școală numită școala lui Pavel Dmitrievich Kiseleff, unde copii în a căror familii nu prea se vorbește limba rusă, dar unul dintre părinți este din Belarus, de exemplu, și altul român, sau părinții vor să păstreze limba rusă, nu cea ucraineană, a Azerbaijanului etc. încep să învețe limba rusă. Vin familiile la cursuri și copii și partea a doua din familie să învețe. Mi se pare un lucru foarte bun pentru că prin limba rusă oamenii se leagă și încercăm să păstrăm această activitate pentru că mi se pare esențială pentru ei, de la ei a venit această inițiativă.

NapocaNews