Sâmbătă, 15 iulie 2017, au avut loc în judeţul Constanţa manifestări dedicate memoriei luptătorilor în rezistenţa armată anticomunistă, în frunte cu Gogu Puiu, care a condus această organizaţie clandestină, alături de fraţi Fudulea şi Nicolae Ciolacu. Asociaţia Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei, care a avut iniţiativa manifestărilor, a anunţat că această comemorare va deveni pemanentă şi se va ţine, anual, în sâmbăta dinaintea zilei de 18 iulie, dată la care – cel puţin conform rapoartelor oficiale ale Securităţii – Gogu Puiu ar fi murit la Cobadin, după o luptă crâncenă şi inegală cu trupele de represiune.

Numeroşi urmaşi ai celor căzuţi în luptele de rezistenţă armată, executaţi sumar de Securitate ori întemniţaţi timp îndelungat în închisorile comuniste, au fost prezenţi sâmbătă la monumentul ridicat în anii 1990 la Cobadin, alături de cetăţeni de toate vârstele, care cinstesc memoria celor ce au luptat pentru Libertatea şi Demnitatea poporului român. La ceremonia religioasă, oficiată de preotul Gheorghe Mureşan din Cobadin, au participat, alături de d-nele Zoe Rădulescu (fiica lui Gogu Puiu, născută în detenţie) şi Elena Sechila (nepoata eroului), d-l Gheorghe Fudulea (fiul liderului rezistenţei dobrogene, Dumitru Fudulea), d-l Iancu Ciolacu (fiul lui Nicolae Ciolacu, unul din şefii rezistenţei din zonă) – acesta fiind venit din SUA, unde a emigrat împreună cu tatăl său în anii 1980 –, dl dr. Corneliu Zeană, preşedintele Asociaţiei Urmașilor Persecutaților Regimului Comunist, dl Dincă Gospodin (urmaş al luptătorului Apostol Gospodin), d-l Constantin Costea (fiul luptătorului Gheorghe Costea) şi mulţi alţi urmaşi ai celor ce au luptat în organizaţia Haiducii Dobrogei. Impresionantă a fost prezenţa la monument a doi martori oculari ai evenimentelor de acum şapte decenii, care au relatat celor prezenţi cum au decurs ostilităţile între trupele de Securitate şi Gogu Puiu.

Au luat cuvântul: dl Florin Dobrescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei, care a mulţumit pentru prezenţă şi a reamintit că legile nedrepte ale statului român nu vor putea să şteargă din amintirea noastră efigiile acestor eroi; dna Zoe Rădulescu, preşedinte de onoare a Asociaţiei Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei, care a cerut tinerilor să nu înceteze să-i readucă în prezent pe cei comemoraţi; dl Iancu Ciolacu, care a evocat, cu emoţie, scene din viaţa de haiduc a tatăţui său; dl dr. Corneliu Zeană, care a anunţat iniţiativa plantării cânte unui stejar pentru fiecare dintre luptătorii Haiducilor Dobrogei în parte.

În după-amiaza aceleiaşi zile, a avut loc un simpozion memorial, în sala de conferinţe a Curţii Brâncoveneşti din Constanţa, aşezământ cultural de referinţă al municipiului, coordonat de dl Marcel Bouroş.

Manifestarea, a fost deschisă de minunaţii copii ai ansamblului folcloric VANGHILIZMO al comunităţii armâneşti din comuna Mihail Kogălniceanu, condus de d-l Costel Puiu, el însuşi nepot al Olimpiei Puiu (soţia eroului Gocu Puiu). Aceştia au recitat superba creaţie a lui Ionel Zeană, Balada haiducului din Babadag.
Simpozionul s-a bucurat de prezenţa unor invitaţi de prestigiu.

Î.P.S. Teodosie – Arhiepiscopul Tomisului a susţinut un impresionant cuvânt, subliniind faptul că Haiducii Dobrogei, precum toţi luptătorii în rezistenţa anticomunistă, s-au aşezat pe linia apărării credinţei strămoşeşti, în aceată parte a ţării unde Apostolul Andrei a creştinat mulţimile fără prigoanele şi batjocurile întâmpinate în toate celelalte ţinuturi ale propovăduirii. Prof. univ. dr. Marian Cojoc – de la Universitatea Ovidius din Constanţa, a prezentat – cu onestitatea deontologică ce-l caracterizează – rezultatul unor îndelungate cercetări ale d-sale, care aduc noi elemente în încercarea de elucidare a misterioaselor evenimente de la 18 iulie 1949. D-na Zoe Rădulescu – preşedinte de onoare al Asociaţiei Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei, a evocat exemplul tatălui său, Gogu Puiu, care a dorit să salveze onoarea şi demnitatea poporului român în faţa ocupaţiei comuniste. D-l Gogu Cuşa – fost deţinut politic, victimă a experimentului reeducării prin tortură de la Piteşti, şi rudă cu Gogu Puiu – a evocat figura marelui luptător, precum şi ultima întâlnire cu acesta, în august 1948.

În final, d-na Elena Sechila, nepoata eroului Gogu Puiu şi preşedinte al Asociaţiei „Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei”, a ţinut să adreseze publicului un mesaj în favoarea apărării adevărului istoric de cenzura şi mai ales
autocenzura generată de o anumită legislaţie.

Citeşte mai mult pe Buciumul
FOTO: Florian Cristache