Pentru unii, raiul american este Wall Street, bursa de valori, districtul financiar, infernul dolarului, pentru altii este piata de desfaceri, comertul, tot ce inseamna business, pentru o alta mare parte dintre noi inseamna Broadway, cu spectacolele lui foarte populare, pentru elita – MET, MoMA, marile muzee de arta, galeriile sau salile de concert, din Lincoln Center sau Carnegie Hall, pentru cei cu bani sau colectionari, casele de licitatii Christie’s si Sotheby’s, dar pentru mine inseamna in primul rand natura, oceanul, fantasticele parcuri, tot ce inseamna flori si verdeata, iar suprema bucurie este atunci cand am ocazia sa plec din imparatia zgarie-norilor newyorkezi si sa ajung in imprejurimile marelui oras, care sunt raiul pe pamant.

In orice directie ai iesi, mai ales pe Washington Bridge, dai peste munti, vai, rauri, lacuri si o infinita padure. Totul este impadurit, o natura virgina insa, salbatica, asemenea Edenului, in care “grija” omului pentru defrisari nu aparuse inca. Aceasta natura pura este strabatuta de o retea de sosele, de la cele mari, numite Highway, autostrazi cu opt benzi de circulatie pe sens, la drumuri de tot felul, pana la mici stradute si poteci. Noaptea, cand circula pe ele milioane de masini, parca ar fi o invazie de licurici. Iar localitatile sunt de basm, o sumedenie de vile rasfirate in padure. E greu sa numesc rustica o astfel de imagine, fiindca aici agricultorii sunt si vanatori, si pescari, si constructori, si comercianti, stiu toate meseriile.

E o alta lume, alt univers, o alta America. E atat de diferita de oras incat iti vine sa crezi ca ai descoperit Pamantul Fagaduintei, desi orasul si-a pus total amprenata, fiind o civilizatie rurala, intrucat toti oamenii sunt dotati cu masini de lux, computere, tot ce a creat civilizatia mai de pret. Numai ca acesti oameni folosesc cuceririle civilizatiei ca sa traiasca in padure, in nesfarsitele paduri ale Americii.

Iata, de curand, am avut ocazia sa merg in zona Pocono, in cautarea unei cascade, numite Hornbecks. Am mers pe ruta 80, care deruleaza un spectacol neobisnuit fiindca reteaua de drumuri este numai pe munte, pe munti si vai, ca pe Alpii austrieci, un peisaj neobisnuit, desi nu seamana cu cel din Carpati sau alti munti europeni. La noi, natura este o sinteza, intr-un spatiu mic se concentreaza tot ce are ea mai frumos, pe cand aici totul este gigantic, in desfasurare, vezi de pe un pisc cum se intinde padurea pana dincolo de orizont. Parca nu are limita. Exact cum vezi oceanul.

De pilda, daca mergi pe acest Highway montan de care am pomenit, 80, ajungi la Big Pocono State Park, unul dintre cele mai mari parcuri naturale ale Statelor Unite, o gigantica rezervatie, ce include munti, vai, ape, cascade, situate in nordvestul statului Pennsylvania. Este directia spre Washington. Drumul este de vis. Zeci de localitati, carora abia le zaresti printre copaci turlele bisericilor sau acoperisurile cladirilor mai mari. Multe au nume europene, ca Newton sau Waterloo. Peste tot piscuri sau munti intinsi, intre care se zaresc lacuri. La orice oprire, constati cat de aprovizionata este fiecare parcare, fiecare statie de benzina. Iar daca intrebi ceva pe un localnic, iti va spune ca raiul e aici, unde a ales el sa traiasca, dispretuind un oras ca New York-ul, pe care il considera satanic, mai ales pentru educatia copiilor!

Asa mi-a spus un barbat care juca basket cu baiatul lui intr-o curte din localitatea Delaware Water Gap, o localitate celebra, fiindca aici este centrul unor calatorii neobisnuite: se inchiriaza barci, caiace, cu care mergi pe Delaware River, care trece prin Philadelphia si ajunge la Delaware Bay, care da in Atlantic Ocean. Este o calatorie foarte primejdioasa, fiindca raul Delaware este plin de accidente. Dar aici sunt multi sportivi. Pentru americani, sportul este o a doua natura, prin care tin mereu pasul cu prima natura. Delaware Water Gap este o localitate de munte, in care gasesti de toate. E plina de magazine si de restaurante, in care produsele de vanat sunt specialitate casei. Si tot ce mananci este numai productie locala, in special zarzavaturi si fructe.

Aici m-am imprietenit cu un “maidanez”, Larry, cu care am mancat o pizza si m-am si fotografiat, un caine foarte inteligent, de rasa, al stapanului caiacelor si echipamentelor sportive. Era foarte cald, 78 grade F, in aer, si 79 grade F, in apa. Adica o temperatura perfecta, de vara, nu canicula. Desi Delaware este un rau de munte, cu un curs navalnic, apa era calda.

Va urma.

Grid Modorcea
Corespondenta de la New York