În 1997, pentru prima dată de la constituirea României Mari, un guvern român a cedat părți ale teritoriului național fără a fi amenințat cu agresiunea (1940), sau fără a se gasi sub presiunea ocupantului străin (1944 și 1947). Opinia publică românească nu a perceput dimensiunea dramatică a evenimentului. Prin acest tratat românii din Bucovina de nord şi Bugeac au primit drepturile de a avea un învăţământ în limba maternă de toate gradele. Ceea ce s-a întâmplat în schimb zlele acestea la Kiev anulează tratatul româno-ucrainean, fapt ce duce logic şi juridic la demantelarea frontierei furate samavolnic de Ucraina, când era republică sovietică, în urma odiosului pact Ribbentrop – Molotov din 1939. În războiul recent din estul Ucrainei conducerea autocrată de la Kiev a trimis soldaţi recrutaţi forţat din satele româneşti din Bucovina de nord şi Basarabia de sud pentru a lupta împotriva forţelor pro-ruse. Pe surse se consideră că aproape 3000 de tineri români au căzut ucişi în lupte pentru interesele Kievului. Unii dintre ei s-au întors doar bucăţi de fragmente din picioare sau degete în sicrie de plumb sigilate, fiind înmormântaţi în cimitirele săteşti. Drept răsplată pentru sacrificiile îndurate clasa politică ucraineană a mai dat o lovitură românilor din Ucraina. La românii din Ucraina a venit „marțea neagră” pentru școlile românești și ale altor minorități din Ucraina. În seara zilei 4 septembrie 2017, ora 18:21, Parlamentul de la Kiev a adoptat o nouă Lege a Educației prin care introduce în școli sistemul de 12 clase. În același timp, Legea adoptată reprezintă o mare lovitură împotriva comunității românești din Ucraina și altor minorități etnice, fiindcă desființează sistemul de învățământ în limba maternă. Potrivit art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană). Așadar, după posibila semnare a legii de către președintele Petro Poroșenko, școlile actuale cu limba română de predare vor fi lichidate. Legea 3419-D prevede introducerea treptată a noului sistem al educației, și prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limba română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare și a grădinițelor pentru copii). Predarea materiilor în limba română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022 reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027 – în clasele superioare (9-12). În clasele superioare (9-12) ale școlilor din localitățile românești și ale altor minorități naționale din Ucraina toate disciplinele se vor preda în limba ucraineană, iar în clasele medii (clasele 5-9) învățământul se va desfășura în limba de stat cu elemente în limba română / în limba minorității respective. Potrivit art. 7 al legii adoptate, „persoanelor care aparțin la popoarele băștinașe sau la minorități naționale din Ucraina li se garantează dreptul de a studia în limba maternă alături de limba ucraineană…”, acest drept este „realizat prin unele instituții aparte, clase (grupe) cu limba de predare a poporului băștinaș sau a minorității naționale alături de predarea în limba ucraineană”. Este prevăzută posibilitatea studierii limbii materne a minorităților în unele școli sau la societățile și asociațiile culturale ale comunităților etnice respective. Pentru comparație, potrivit legilor anterioare, în Ucraina era permisă funcționarea școlilor cu limba română de predare și se studia obligatoriu limba ucraineană ca materie, necesară pentru integrarea minorității în societatea largă. Așadar, în urma adoptării acestei legi, va fi desființat întregul sistem al educației pentru minoritățile naționale din Ucraina (maghiari, români, ruși, bulgari, polonezi etc.). În preajma votării, Ministrul Educației şi Știinţei din Ucraina Lilia Grinevici a numit limba de predare a disciplinelor cel mai controversat articol în proiectul de lege. În același timp, ministrul ucrainean a spus că s-a ajuns la o soluţie consensuală, care să asigure dreptul minorităților naţionale de a studia în limba lor maternă, conform Constituției și, în același timp, să le ofere posibilitatea de a învăţa şi limba ucraineană.

Comunitatea românească din Ucraina și-a declarat deja nemulțumirea față de legea adoptată de Parlamentul de la Kiev, mai ales în contextul „încălzirii” relațiilor bilaterale româno-ucrainene și sprijinului acordat de București statului vecin și așa – zis prieten – Ucraina. Oare acesta să fie un semn de ”mulțumire” din partea Kievului, că România a sprijinit Ucraina împotriva Rusiei? Revoltați românii din Ucraina au semnat un Apel către șeful statului ucrainean Petro Poroșenko, în care solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerând-o una care ar putea genera noi conflicte, nemulțumiri sociale și instabilitate în țară, titrează Bucpress.eu. Românii din Ucraina sunt persecutați fără niciun drept european. Spre deosebire de clasa înfeudată intereselor transatlantice de la Bucureşti, care nu doreşte să supere Kievul, ţara vecină Ungaria a reacţionat dur la măsurile Ucrainei.Guvernul ungar și-a exprimat protestul vehement împotriva noii legi a educației, adoptată de Rada Supremă a Ucrainei, a declarat miercuri Árpád János Potapai, secretarul de stat maghiar pentru politică națională. Acesta a amintit despre angajementele internaționale ale Ucrainei și despre tratatul de bază maghiar-ucrainean de respectare a drepturilor fundamentale ale omului, libertăților și drepturilor minorităților. „Guvernul ungar stă în mod decisiv de partea maghiarilor din Transcarpatia. Guvernul ungar se așteaptă ca Ucraina să reconsidere intrarea în vigoare a noii legi și să modifice legislația astfel încât drepturile minorităților naționale, inclusiv a maghiarilor, să nu fie afectate”, a declarat Janos Árpád Potap.

În urma acestor acţiuni care ating drepturile românilor din teritoriile istorice româneşti din Ucraina, precum şi normele europene, România are dreptul istoric de a reacţiona dur la acţiunile ilegale ale Kievului şi chiar de a solicita revenirea pământurilor strămoşeşti răpite de Hitler şi Stalin în urma înţelegerii din 1939. Ucraina se comportă ca un stat de factură totalitară, nu întâmplător naţionalismul ucrainean îşi extrage sevele veninoase din nazismul lui Stepan Bandera. Ucraina după ce a ucis românii din Bucovina de nord, trimiţându-i la moarte sigură în Donbas acum vrea să lichideze şi învăţământul românesc. Reacţia liderului social-democrat Liviu Dragnea ca MAE să ia poziţie este palidă şi pare mai mult de formă. Între timp faţă de Budapesta, Capitala României mai mult tace complice sau reacționează debil. De ce? Sunt mai importante interesele străine decât cele ale României? E vremea ca România să – şi ceară drepturile istorice şi să anuleze pactul nazisto-sovietic. De dragul aliaților nord-atlantici nu putem abandona românii din Ucraina și nici nu ignora interesul național: refacerea unității României. Nu trebuie să lăsăm să piară limba și școala română în teritoriile românești ale Bucovinei de nord și Bugeac.

Ionuţ Ţene