Evident că actul de la 23 august 1944 realizat de Regele Mihai I a fost declicul care l-a convins pe IV Stalin să fie de acord cu retrocedarea Transilvaniei de nord către România după ce țara noastră o pierduse în urma Diktatului de la Viena din 30 august 1940. Întoarcerea armelor de către Armata Română la 23 august 1944 a scurtat războiul cu șase luni. Gestul de curaj al lui Mihai I a schimbat opțiunea Comisiei Litvinov de la Moscova, care prevedea un Ardeal independent așa cum cereau americanii și englezii. Așa e istoria: Ordinul Victoria al lui IV Stalin a venit pentru Regele Mihai I la pachet cu reintroducerea administrației românești în Ardealul de nord, ca o recunoaștere a ordinului Majestății sale de întoarcere a armelor. Nu întâmplător, Armata Română a eliberat ultima brazdă din Ardeal la Carei pe 25 octombrie 1944, de ziua Regelui. Dar IV Stalin a fost de acord cu anularea Diktatului de la Viena abia după ce Vîșinski trimisul său l-a impus Regelui Mihai I pe Dr. Petru Groza ca premier. Burghezul din Deva a reușit să fie vectorul instalării comunismului în România, dar și cel care a impus administrația românească în Ardeal. Imediat dupa instalare, Petru Groza i-a trimis lui Stalin o telegramă personală, reamintindu-i promisiunea făcută în legătură cu Ardealul de Nord, dar și importanța acestuia pe plan intern, ca să-și câstige propria sa popularitate. În telegrama de raspuns din 9 martie, Stalin l-a autorizat pe Petru Groza să instaleze autoritățile românesti în intregul Ardeal. Pentru a trage cât mai multa spuza pe turta sa, Dr. Petru Groza a organizat la Cluj, în ziua de 13 martie 1945, o festivitate fastuoasă, care proclama oficial reinstalarea autorității românești în întregul Ardeal „cu ajutor sovietic”. Dr. Petru Groza în sala mare a Primăriei clujene de azi, unde este și o placă memorială în acest sens, proclamă anularea dictatului și reintroduce administrația românească. Peste câteva zile Regele Mihai I vine la Cluj cu trenul unde este primit cu mare fast. Iată ce scria presa vremii:

„Clujul, capitala Ardealului este în mare sărbătoare. Populaţia oraşului şi a satelor a venit în număr impresionant să salute pe Regele Ţării, care pentru prima dată, după cinci ani, păşeşte pe pământul Ardealului de Nord. Drapelul ţării şi al Naţiunilor Unite fâlfâie pe toate instituţiile şi casele particulare.Clujul trăieşte una din cele mai mari zile ale lui. La ora 10.30, M.S. Regele Mihai I a descins din vagon, pe peronul gării din Cluj, întâmpinat de patru fete îmbrăcate în costume naţionale şi un flăcău cu pâine şi sare.Primarul Clujului, domnul Adrian Butnaru (Tudor Bignariu, nota red.), i-a urat bun venit. De la gară, Suveranul a plecat la marea Catedrală ortodoxă. Pe tot parcursul M.S. Regele a fost îndelung aclamat de populaţie. I.P.S. Patriarh Nicodim aştepta pe M.S. Regele pe treptele Catedralei. Din zeci de mii de glasuri se înalţă un ura! măreţ, care salută pe M.S. Regele. I.P.S. Patriarh urmat de M.S. Regele urcă treptele Catedralei. Înaltul ierarh îi prezintă Evanghelia. Suveranul, urmat de cler, intră în biserică. S-a oficiat o impunătoare slujbă religioasă, răspunsurile fiind date de corul Patriarhiei. După slujbă, Suveranul urmat de înalţii demnitari, s-a dus în Piaţa Libertăţii, unde s-a desfăşurat marea adunare populară. Populaţia aclamă cu urale nesfârşite. Muzica armatei defilează în faţa unei companii de puşcaşi. M.S. Regele ia loc la tribună, urmat de comandantul corpului VI armată. Muzica intonează Imnul Regal. Mii de steaguri ale naţiunilor unite şi placarde cu diferite inscripţii, în care se preamăreşte actul, flutură pe deasupra masei de capete. Strălucesc ochii femeilor, bărbaţilor şi bătrânilor, toate străzile sunt populate de acelaşi sentiment al dorinţei împlinite. Lumea s-a îngrămădit în jurul tribunei strigând: <<Trăiască Regele!>>. Nici cordoanele de soldaţi n-au putut să oprească entuziasmul mulţimii, care voia să fie cât mai aproape de Suveran”. [„Universul”, Anul 62, nr.60, Bucureşti, 15 martie 1945].

Populația Clujului îl primește pe Regele Mihai I cu entuziasm deși după 1940, circa 35.000 de români prărăsiseră orașul. „Cei care au asistat la această manifestaţie fără să cunoască Ardealul şi-au putut face aici o imagine complectă a provinciei. Moţii s-au prezentat cu chipurile eroilor naţionali Horia, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu, martirii luptelor de dezrobire naţională şi socială, s-au prezentat cu căruţele şi caii lor împovărate de cercuri şi ciubară, aşa după cum se aştern ei la drum de ţară şi în celelalte zile ale anului. Şoimii Carpaţilor s-au prezentat în frumoasele lor costume româneşti […] Au venit ţăranii noştri încinşi cu tricolorul păstrat cu sfinţenie patru ani, călări, cu inscripţii, cu muzicanţii lor, la praznicul recunoaşterii Transilvaniei româneşti. Ochii tuturor se îndreptau spre tribună, cu grijă, cu sfinţenie, ca spre o lumină de mult aşteptată. Voiau să vadă cu toţii pe <<Împăratul>>, să povestească tuturora din sat că l-au văzut <>, că e tânăr şi frumos ca voinicii din poveste. Dragostea cu care populaţia Ardealului de Nord l-a primit pe M.S. Regele a fost impresionantă”. [„Universul”, Anul 62, nr.61, Bucureşti, 16 martie 1945 via clujinsider.ro].

Cu vizita Regelui Mihai I la Cluj în martie 1945 se încheia de fapt o pagină de istorie a Ardealului de nord. Regele Mihai I nu a uitat de Clujul pierdut la 30 august 1940 și a venit personal să reinstaureze democrația, libertatea și administrația românească în oraș. Cred că o stradă sau o piață din Cluj-Napoca trebuie să poarte numele Regelui Mihai I.

Ionuț Țene