Ei nu au murit niciodată
Ei sunt alături de voi

Ei sunt în față, în spate sau zbat inimile prin noi
Ei sunt fluturii ce zboară prin aer sau sânge și vorbesc aceeași limba cu toți

Ei sunt crucile pe marginea drumului și sărutul unui apus de soare
Ei sunt pleoapele ce închid ochii când luna bate toamna târzie în geam

Ei sunt țigara aprinsă aruncată pe trotuar
Ei sunt ce suntem, fuioare de fum ce rostogolesc stepa

Ionuț Țene