ce frig şi ce seară se face
se aude depărtarea cum crapă fereastra ochiului
în cristale mici şi fragile ce aleargă nebune paşii tăi

o iarnă dezbrăcată de căldura firavă a zăpezii

ce frig se aude dinspre stepa amintirii
ce picioare goale are uitarea fulgului de nea
unde topesc săruturi pieptul feciorelnic
unde clipe învaţă paşii dragostei
unde copacul sufocă deşertul memoriei cu propriile crengi

ce frig şi ce noapte se lasă peste dorinţa pleoapei adormite

Ionuţ Ţene

 

Sursa foto: http://dingradinaluiardei.ro/clipe-de-iarna/