În Europa centrală şi de est există ţări care îşi respectă istoria şi îşi apără interesele economice. Una dintre aceste ţări demne, care ştie să-şi protejeze suveranitatea este Polonia. Ţara devastată de nazişti şi apoi controlată de URSS, cu acceptul şi complicitatea puterilor occidentale pentru care au intrat în război la 1 septembrie 1939, ca apoi să o livereze bolşevismului, îşi cere drepturile astăzi. Deputatul partidului polonez de guvernământ Justiţie şi Dreptate (PiS), Arkadiusz Mularczyk, a numit recent în cadrul unui interviu televizat valoarea despăgubirilor pentru distrugerile şi pierderile de vieţi omeneşti provocate de armata germană în Polonia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Concret, este vorba de 850 de miliarde de dolari (echivalentul a 685 de miliarde de euro). Estimările se bazează pe calcule actualizate ale Oficiului polonez pentru daune de război realizate în anul 1947, a mai explicat politicianul naţionalist conservator. „Vorbim despre sume foarte mari, dar care sunt perfect justificate. Despăgubiri pentru crime de război, oraşe şi sate distruse şi pentru potenţialul demografic al ţării noastre care s-a pierdut“, a subliniat deputatul PiS în interviul acordat postului PolsatNews. Mularczyk conduce din septembrie anul trecut o comisie parlamentară însărcinată să întocmească un bilanţ al pierderilor de război poloneze, care să slujească politicienilor drept argument pentru eventuale negocieri. După încheierea Războiului Rece, în 1989, Polonia şi Germania au lansat un proces de reconciliere şi bună înţelegere. Politicieni ai ambelor ţări au depus eforturi pentru a separa politica actuală de trecut, fără a uita însă de crimele naziste. În vara anului 2017, când relaţiile germano-polone au ajuns într-o criză profundă, liderul PiS, Jarosław Kaczyński, a readus în actualitate brizanta temă. El a vorbit despre „pierderi gigantice“ şi a anunţat o „contraofensivă istorică“. „Polonia nu a renunţat niciodată la despăgubiri. Cei care gândesc aşa se înşală“, a subliniat Kaczyński. Guvernul german a reacţionat prin respingerea pretenţiilor vecinului de la est. Serviciul de consultanţă ştiinţifică al Bundestagului german sprijină poziţia guvernului de la Berlin. Toate pretenţiile ridicate din cauza crimelor comise de germani în cel de-al Doilea Război Mondial şi-au pierdut valabilitatea cel târziu odată cu Acordul Doi plus Patru încheiat în 1990, se arată în raportul său. Acordul este “punctul final în chestiunea reparaţiilor de război“, conform Deutsche Welle. Partea poloneză nu s-a lăsat însă impresionată de argumentele germane. Experţi ai Parlamentului de la Varşovia au ajuns la concluzia că pretenţiile sunt valabile atât politic, cât şi juridic. Experţii pun sub semnul întrebării legitimitatea guvernului polonez din anul 1953 care a renunţat la plata reparaţiilor. Polonia se afla pe atunci în sfera de influenţă sovietică şi acţiona conform intereselor comunismului mondial fără a ţine cont de propriile sale interese. Guvernul polonez nu a ridicat până acum pretenţii la adresa Berlinului. Imensele pierderi suferite de polonezi în timpul războiului izbucnit din vina Germaniei sunt o realitate istorică. Din cei circa 35 de milioane de locuitori ai Poloniei, în timpul ocupaţiei germane au pierit şase milioane de polonezi catolici şi evrei. Capitala Varşovia a fost în mare parte făcută una cu pământul şi întreaga ţară a fost prădată şi distrusă. Experţii germani sunt însă de părere că partidul de guvernământ este în această chestiune mai mult interesat de politica internă decât de despăgubiri. În realitate germanii nu vor să plătească despăgubirile de război după ce au ocupat, exploatat şi distrus Polonia între anii 1939 – 1945.

Polonia acţionează să-şi primească despăgubirile de război pe când România se poartă ca o subfilială a unei multinaţionale germane. După cum ştim există celebra datorie istorică a Germaniei faţă de România din timpul celui de-al doilea război mondial, datorie uriaşă de 19 miliarde de euro, conform profesorului şi economistului Radu Golban din Elveţia. România şi Germania au încheiat în 23 martie 1939 un contract de clearing, prin care ţara noastră se obliga să livreze Berlinului diverse mărfuri. Contractul prevedea că Germania trebuia să plătească în mărci germane imperiale către BNR, care achita apoi în lei româneşti către exportatori. După izbucnirea controversei, reprezentanţii Ministerului german de Finanţe au susţinut că România a renunţat la orice pretenţie financiară faţă de Germania semnând Tratatul de Pace de la Paris, la 10 februarie 1947. Experţii spun însă că răspunsul e incorect. Aceasta pentru că articolul 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede că România renunţă la toate pretenţiile faţă de Germania „cu excepţia celor care rezultă din contracte şi alte obligaţii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum şi din drepturi dobândite înainte de aceeaşi dată”. Valoarea datoriei Reich-ului faţă de România se ridica în 1944 la 1.126.000 mărci imperiale, adică în banii de azi la 19 miliarde de euro. Dar şi această datorie germană a fost anulată după o declaraţie de acum câţiva ani a preşedintelui Iohannis şi de indiferenţa conducerii BNR. Conform Tratatului de pace de la Paris din 1947, România a fost obligată să plătească o datorie de război de 300 milioane lei aur, dar ţara noastră nu a fost despăgubită de distrugerile şi de jaful făcut de către germani, mai ales după 23 august 1944. Germania nu are numai o datorie istorică importantă faţă de România, dar trebuie să ne plătească şi uriaşe despăgubiri de război. Datorită Germaniei naziste am pierdut în 1940 importante teritorii naţionale, iar după 23 august 1944 ţara noastră a fost bombardată şi devastată de războiul dus de Wehrmacht şi SS, cu consecinţe dramatice pentru economie şi distrugeri majore, care au afectat populaţia civilă. Dar cine să ceară Berlinului despăgubirile de război pe care le datorează poporului român Germania? Conducerea noastră de stat şi polticienii sunt preocupaţi să facă favoruri firmelor germane şi austriece, nu să ceară drepturile economice şi financiare istorice ale poporului român! Ar trebui constituită o comisie cu specialiști de la BNR, Guvern și Arhivele Naționale care să evalueze cuantumul despăgubirilor de război pe care trebuie să le plătească Germania. Românii prin societatea civilă ar trebui să se mobilizeze pentru ca Bucureştiul să ceară oficial despăgubiri de război Berlinului, care ne-a exploatat şi devastat ţara între anii 1940 – 1944.

Ionuţ Ţene