In grădina mea se adună

Zanele în nopti cu luna

Şi se prind de mâini încet

Lin săltând în menuet.

 

Eu cuprins de nerăbdare

Stau cu umbra în aşteptare,

Închid ochii, deschid ochii,

În vârtejul alb de rochii.

 

Mai apoi din ferie

Gândul ş-ar dori soţie,

Insă zanele prind veste

Şi se mută în poveste.

 

Al.Florin Tene