Fondul forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva ocupa, la data de 31 decembrie 2016, conform raportărilor statistice transmise de direcţiile silvice, o suprafaţa de 3.145.793ha. Faţă de situaţia existentă la sfârşitul anului 2015, se înregistrează o diminuare cu 8,868 ha a suprafeţei fondului forestier proprietate publică a statului, dar a crescut în schimb cel privat. De aici impresia că pădurile s-au redus în ţara noastră. În realitate, Fondul forestier național la 31 decembrie 2015 a înregistrat o creştere de aproximativ 0,2%, spune Institutul Național de Statistică. Se argumentează oficial această creștere, în principal, datorită unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite (Legea nr. 133/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic). Fondul forestier național, la sfârşitul anului 2014, era de 6.544.588 ha, față de 6.555.122 ha la sfârșitul lui 2015.Deci a crescut crescut cu 10.534 ha!…Suprafaţa regenerată a scăzut cu 2,6%. Tot Institutul Național de Statistică spune că suprafaţa pădurilor a evoluat chiar mai mult, de la 6.387.282 ha, în 2014, la 6.398.821 ha, în 2015, adică cu vreo 11.539 ha. De-a lungul anilor s-a creat impresia că pădurile României după 1989 s-au diminuat, datorită exploatării marilor companii străine şi a defrişărilor ilegale din partea oamenilor, noii proprietari după căderea comunismului sau a hoţilor de lemne. În sfârşit, procurorii DIICOT au avut curajul să se ocupe şi de firmele mari străine care exploatează lemnul din ţara noastră. Ei au pus sub învinuire mai multe persoane cu funcţii de conducere din cadrul fabricilor din Rădăuţi şi Sebeş ale Holzindustrie Schweighofer. Şi cu toate acestea România trăieşte un paradox: ţara noastră s-a reîmpădurit nu datorită plantărilor şi societăţii Romsilva, ci pe cale naturală.

Fondul forestier în România a crescut, în ultimii 30 de ani, cu 260.000 de hectare, a afirmat în luna aprilie a.c., ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș. În opinia sa, la nivelul opiniei publice s-a creat o percepție greșită că suprafața împădurită s-a diminuat pe motiv că, pe șoselele patriei, au fost observate multe mașini care transportau masă lemnoasă. Ministrul Deneș susține că țara noastră câștigă 5,5 metri cubi de masă lemnoasă pe hectar pe an. Dar lovitura privind o informaţie corectă o dă Universitatea Transilvania din Braşov. Rectorul Universităţii Transilvania, prof. dr. ing. ec. Ioan Abrudan, a declarat ieri, la deschiderea lucrărilor Conferinţei de Cercetări Ştiinţifice şi Educaţie în Forţele Aeriene găzduite de Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” din Braşov că România are în acest moment mai multe păduri decât avea în 1989. Profesorul universitar a precizat că mai mulţi studenţi braşoveni au pus la punct un sistem extrem de performant, împreună cu specialişti de la NASA, care poate „vedea” suprafeţe începând cu 1,2 metri. În urma scanării teritoriului României, rectorul, care este de formaţie silvicultor, a afirmat că în urma calculelor, a rezultat că suprafaţa ocupată de păduri în România a crescut faţă de 1989 şi nu a scăzut, aşa cum credea toată lumea. În ciuda tăierilor masive şi a exportului necontrolat de la începutul anilor ‘90, dacă este să dăm crezare spuselor lui Abrudan – şi nu avem motive să nu o facem – suprafaţa pădurilor din ţara noastră nu numai că nu a scăzut, ci chiar a crescut. „În urma unei colaborări, studenţii Universităţii Transilvania au pus la punct un sistem prin care s-a putut studia întreg teritoriul României. S-a demonstrat că suprafaţa împădurită din ţara noastră nu numai că nu s-a redus – aşa cum mulţi acuzau în ultimii ani – ci chiar a crescut”, a precizat rectorul universităţii braşovene. Zilele trecute m-am întâlnit cu un specialist, inginer în fondul forestier, care mi-a confirmat că şi în judeţul Cluj a crescut suprafaţa împădurită, datorită faptului că a scăzut numărul vitelor la păscut, iar păşunile au fost scoase din circuitul agricol devenind în câţiva ani păşuni reîmpădurite. Prăbuşirea zootehniei clasice a dus la creşterea suprafeţei împădurite. Asta arată forţa naturii de a se regenera. La început arbuştii şi tufele cuprind păşunile, iar apoi teiul, mesteacănul şi carpenul cuprind păşunile, iar molidul creşte circa un metru pe ani. Toţi aceşti arbori fac o păşune scoasă din circuitul agricol, ca în 10 ani să fie un făget. Sper să nu fie o creștere doar statistică, pe hârtie. Să avem doar pășune părăsită?  Până la urmă mama natură nu Romsilva şi guvernul salvează pădurile României, această „grădină a Maicii Domnului” cum spunea Papa Ioan Paul al II-lea.

Ionuţ Ţene