România a înregistrat cea mai mare creștere economică trimestrială din Uniunea Europeană în perioada aprilie-iunie, avansul de 1,4% fiind cu mult peste creșterea medie de 0,4% în rândul statelor membre. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, economia românească a crescut cu 4,2% în al doilea trimestru, a treia cea mai mare rapidă expansiune din UE, România fiind depășită de Polonia (+5%) și Ungaria (+4,4%). Produsul intern brut la nivelul UE a avansat cu 0,4% în al doilea trimestru raportat la precedentele trei luni, după o creștere similară în prima parte a anului. Față de același interval din 2017, creșterea a încetinit la 2,2%, de la 2,4% în primul trimestru. CITEȘTE ȘI BNR: Dinamica creșterii economice în 2018 va scădea mai pronunțat decât era anticipat. Economia va accelera în 2019 Comisia Europeană a redus, recent, prognoza de creștere a economiei românești pentru acest an, de la 4,5% la 4,1%, pe fondul temperării consumului. Potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză (CNP), economia ar urma să crească cu 5,5% în 2018, după un avans de 6,9% în 2017. Estimarea CNP a fost revizuită în scădere, de la un avans 6,1% preconizat anterior.

Și Banca Națională a României anticipează o moderare mai pronunțată a expansiunii economice în 2018 decât cea previzionată anterior, urmată însă de o reaccelerare în 2019, potrivit minutei ultimei ședințe de politică monetară. BNR notează menținerea presiunilor pe creșterea salariilor în piața forței de muncă și se așteaptă ca tot consumul să fie principalul motor al creșterii economice, în condițiile în care investițiile se mențin la un nivel scăzut și perspectivele ca acestea să fie stimulate de către stat sunt limitate, în condițiile situației bugetului public. BNR notează scăderea excedentului de cerere agregată în prima parte a anului, pe fondul scăderii dinamicii PIB sub așteptări, la un ritm de creștere de 4%. Datele cu frecvență ridicată, precum cele din categoria vânzărilor, arată o revenire a consumului în trimestrul 2 și perspectiva accelerării în trimestrele viitoare. Pe de altă parte, BNR consideră că pattern-ul probabil al excedentului de cerere agregată „anticipează o moderare mai pronunțată a expansiunii economice în anul 2018 decât cea previzionată anterior, urmată însă de o reaccelerare în 2019, implicit de revenirea ritmului său anual în linie cu cel potențial”. BNR vede o atenuare sensibilă, inclusiv în raport cu prognoza precedentă, a caracterului expansionist al politicii fiscale în 2018 și un impact neutru al acesteia în 2019, precum și decelerarea dinamicii venitului disponibil real al populației, dar mai moderată decât s-a anticipat anterior. „Totodată, ea (prognonza, n. red.) asumă o scădere ceva mai lentă a gradului de acomodare a condițiilor monetare pe orizontul prognozei și o relativă îmbunătățire a absorbției fondurilor europene, având ca ipoteză și o creștere economică mai solidă în zona euro/UE și pe plan global, în raport cu precedenta prognoză”, se arată în minuta BNR aferentă ședinței din 6 august, când banca centrală a surprins analiștii, menținând dobânda cheie la 2,5%, în timp ce piața aștepta o creștere cu 0,25 puncte procentuale. Consumul gospodăriilor populației va rămâne probabil principalul determinant al creșterii economice în 2018 și 2019, dar și componenta a cărei dinamică va cunoaște cea mai semnificativă decelerare în anul curent, notează BNR.

În opinia membrilor Consiliului de Administrație al BNR, Surse importante de incertitudini și riscuri la adresa actualei prognoze de inflație, de 3,5% la finele anului curent și 2,8% la finele anului viitor, rămân sentimentul de încredere a consumatorilor și dinamica viitoare a veniturilor disponibile reale ale populației, inclusiv în contextul tensionării pieței muncii, al majorărilor recente ale unor venituri, și al menținerii la valori relativ ridicate, chiar dacă în scădere, a ratei anuale a inflației, care a scăzut la 4,56% în iulie de la 5,4% în iunie, peste așteptările analiștilor. Oficialii băncii centrale menționează și creșterile consemnate de fluxul creditelor pentru consum în perioada recentă și cererea ridicată pentru astfel de împrumuturi, corelate cu evoluția veniturile salariale, dar și incertitudinile asociate perspectivei acestora. Conducerea BNR se arată preocupată de evoluția investițiilor, a căror contribuție este anticipată a fi „în scădere amplă” la creșterea economică decât în 2017, mult sub ceea ce înseamnă consumul la dinamica formării produsului intern brut, „cu implicații asupra echilibrelor interne și externe ale economiei”. BNR a discutat și despre absorbția slabă a fondurilor europene și despre structura cheltuielilor bugetare „defavorabilă investițiilor publice și la perspectiva acesteia, inclusiv în contextul preconizatei rectificări bugetare, precum și la inițiativele legislative vizând sectorul bancar, cu potențial impact advers asupra creditării societăților nefinanciare”.

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

NapocaNews