Am revăzut recent serialul „Tudors” și mă gândeam ce-ar fi dacă ar veni la conducerea țării un tiran luminat, fiindcă România nu a cunoscut o astfel de experiență. S-au încercat toate soluțiile, a avut tot felul de dictatori, dar de paie, agramați, fiindcă s-a ajuns la haos. În schimb, tiranul luminat Henric al VIII-a a dus Anglia acolo unde o vedem acum, poate cea mai perfectă țară capitalistă. E adevărat, un tiran luminat aici, în România, ar nimeni acum într-un moment tare tulbure. Este foarte greu să te lupți cu japițele din interior. Istoria s-a făcut până acum în special cu dușmani din afară, cu lupte externe. Dar acum se distruge prin lupte interne, nu se face nici un fel de istorie, ce se întâmplă este anti-istorie. De fapt, e un rău vechi, care s-a tot perpetuat. Iată ce spunea un poet fabulist ca Gr. Alexandrescu, acum aproape 200 de ani, de care „săpătorii” de azi sigur n-au auzit:

Cele mai multe rele nu vin de pe afară,
Nu le aduc străinii, ci ni le face toate
Un pământean d-ai noștri, o rudă sau un frate.

Ce nenorocire și ce aberație, să duci o țară a lui Dumnezeu, ca un rai, în prăpastie, să transformi România în Românica, în tot ce este mai jos, mai jos și decât manelismul, adică într-o zonă în care se conturează dispariția identității, ca transformarea țăranului de glie în mârlanul de la oraș, ca transformarea unei ființe vii în marfă, în piață de desfacere pentru alții. Ba există și spectrul ca nimeni să nu mai vrea să ne cumpere, nici ca sclavi, să mai aibă de a face cu niște tâmpiți.

Toată populația normală a României cred că așteaptă ca teroriștii de la putere să se trezească odată, să vadă cu ochi lucizi prăbușirea țării, tragedie de care profită dușmanii ei, așa cum sunt extemiștii care cer autonomia Transilvaniei, care văd Centenarul Unirii nu ca pe o sărbătoare, ci ca pe o rușine a Europei! Asta vor acești inconștienți, o decapitare a țării, mai rău ca pe vremea țariștilor, bolșevicilor sau hitleriștilor!?

Sfârtecarea din sânul puterii este așa de cumplită încât inconștienții cer acum ca România să nu mai preia nici conducerea Consiliului Europei. Iată ce spune un lider fără perdea: „În condițiile războiului politic total din aceste luni, România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE”, ca și cum el nu face parte din acest război!? E la putere de zeci de ani, e co-părtaș la mizerie, iar acum o face pe dizidentul dl. Alde Haida De! Să-și asume războiul, așa cum trebuie să și-l asume și diversioniștii Roexist. Ieșim din UE că tot stăm degeaba acolo, îi încurcăm, balastul românesc trage nacela în jos.

Cât se vor mai juca cu focul ticăloștii de la putere? Și de ce parlamentarii care mai au un pic de minte stau deoparte? Unii sunt de zeci de ani în parlament și nu iau nici o atitudine, îi cunosc personal pe unii care și-au mărit doar moșiile, au cumpărat case, pământuri, au sume uriașe la banci, pentru ce? Pentru cine? Statul nu a recuperat nimic de la hoți. De ce? Fiindcă sistemul nu funcționează. Pentru că, de fapt, nu aveam nici un fel de sistem. „Sistema”, de care vorbea Caragiale, e haosul.

Nu există nici o zguduire a nervilor acestor „canalii de pe uliți”, cum îi numea Eminescu?
Și haosul a dus la dispariția opoziției, care este cea mai mare tragedie, marionetele, orb(an)ii care o fac pe opozanții, sunt la fel de co-părtași la mizerie, sunt o mare amenințare la adresa democrației. Nu vedeți, nici nu se mai vorbește despre democrație! Oare pe unde o mai fi această frumoasă doamnă? Sigur e la spital, au îmbolnăvit-o de sifilis. Ei cred că, dacă tac, dacă bagă capul în nisip, dacă se fac că nu văd, totul trece. Asta-i că nu mai trece, rămâne, rănile nu se mai cicatrizează, rămâne răul pe care îl fac. Ce au realizat alde Băsescu sau Iliescu cu jocul de-a baba oarba, băgându-i pe români în tunelul mitomaniei? S-a dovedit că au pregătit terenul pentru o clasă politică inconștientă, lașă, barbară pe toate fronturile. Ei credeau că UE e o vacă de muls și că vaca nu dă din copite, rabdă, așa cum crede mitomanul că tot se zboară se mănâncă? Dacă li se spunea românilor că sunt cei mai tari din parcare, ei credeau, credeau că sunt cei mai vechi dintre pământeni, că din cauza UE românii nu pot fi liberi și nu scapă de criza prelungită, că UE ar avea tot interesul ca țara noastră să fie în criză, tot felul de minciuni, o plasă incredibilă, o capcană din care nu pare să mai fie scăpare.
Acum se joacă cu focul cei care vorbesc de Roexit, adică de o ieșire a României din UE. Dar România este Anglia? Am avut noi vreodată o dinastie puternică? Am avut vreun tiran luminat?

Ar fi bine ca toți parlamentarii și guvernanții să vadă serialul „Tudors”, să vadă ce înseamnă Anglia.

De ce este important acest serial?

Pentru ca să afle toți partizanii ideii absurde Roexit ce înseamnă un sistem politic care funcționează. Să vadă cum se face istoria din interior, fiindcă Henric a fost as în lupte interne. În istorie, au fost fel de fel de sisteme care au funcționat, după un criteriu sau altul. Dar Anglia din acest serial a funcționat după regula tiranului luminat, care se credea mai presus decât Dumnezeu. O să vă uimiți de atâta noblețe în cruzime, în viață, în moarte, în prostituție.
Este povestea celui mai fustangiu rege al Anglei, Henric al VIII-lea (1491 – 1547), care a domnit 37 de ani, a fost al doilea monah al Casei Tudor și este faimos datorită faptului că a avut șase soții: Catherine de Aragon, Anne Boleyn, Jane Seymour, Anne de Cleves, Catherine Howard și Catherine Parr.

Henric VIII a fost al doilea fiu al lui Henric VII și al Elisabetei de York. Fratele său mai mare, Arthur, Prinț de Wales, a murit în 1502, lăsându-l pe Henric moștenitor al tronului. Regele este interpretat de un actor chipeș, viril, englezul Jonathan Rhys Meyers, așa cum nu a mai fost prezentat niciodată: atractiv, pasional, „cel mai senzual Henric al VIII-lea al tuturor timpurilor”. Cu o mare dorință de putere și sete de dragoste, tânărul și curajosul monarh își guvernează regatul și își trăiește viața cu o crudă neglijență.
Istoria este rescrisă de Michael Hirst, regizorul serialului, cunoscut de toată lumea pentru filmul „Elizabeth”, cu Cate Blanchett în rolul reginei Elizabeth I, care a fost fiica lui Henric al VIII-lea. Așa că putem considera că Hirst face o legătură între „Elizabeth” și serialul „Tudors”, care este o dramă ce reprezintă renașterea Dinastiei Tudorilor sub conducerea regelui Henric al VIII-lea. În toate cele 4 sezoane ale serialului, care are 38 de episode, se regăsește adevărul istoric nefardat, lipsit de inhibiții, al contraversatului rege Henric Tudor al VIII-lea, cunoscut pentru căsătoriile lui numeroase și de scurtă durată, soțiile fiind ori condamnate la moarte ori alungate de la curtea regală.

Bazat pe fapte istorice, serialul este presărat cu scene de nuditate și senzualitate, intrigă și pasiune, homosexualitate și religie, sadomasochism și crimă, conturând ideea de nonconformism.

Domnia acestui rege este o felie semnificativă din istoria Anglei. În ea se reflect și trecutul, și viitorul, și moștenirea, tot ce a adunat civilizația engleză, și tot ce va urma. E ca un focar, ca un fragment in nuce a ceea ce a fost și a ceea ce va fi.

Vedem aici o imagine completă a acestei faimoase dinastii, care a marcat istoria celei mai puternice țări a lumii. Și este pilduitoare pentru că ne revelează o istorie inedită a impulsivului tiran, a cărui regat a fost marcat de trădare și intrigă. O dramă „seducătoare și emoționantă” în care mai joacă și alți actori importanți, ca Sam Neill, Natalie Dormer, Jeremy Northam, Kate McGrath, Henry Cavill, Sarah Bolger, Gabriele Anwar.
Păcatul sălășluia în Henric la VIII-lea și la curtea lui, până ieșea la suprafață și era decapitat. Puteai păcătui, dar fără să se știe, cum se afla, erai decapitat. Și dacă nu păcătuiai, era și mai rău, erai decapitat pentru nevinovăție. Ca Thomas Morus, care nu a avut vina decât de a scrie „Utopia”.

Numai regele avea voie să păcătuiască pe față, dar pe el numai Dumnezeu îl judeca, și pe Henric l-a judecat cumplit, fiindcă a murit mistuit de boală și cu un trup obez. După ce o rană de la un picior i s-a cangrenat, el nu a mai putut face sport, călărie și tenis, nici vânătoare, așa că a devenit obez, era deplasat cu un cărucior special. S-a abătut asupra lui un fel de blestem, ca fiind otrăvit de un virus necunoscut, care l-a mistuit până la os.

Cumplită istorie, dar nimeni nu se plângea. Toți o făceau și o acceptau fiindcă așa le era voia, așa cerea sistemul pe care îl slujeau.

Trebuie să știți că Henric, care a devenit rege la 17 ani, a avut o educație aleasă, el a introdus spiritul renascentist în Anglia. El nu a fost un dictator ca Hitler și Stalin sau ca alți dictatori comuniști. A fost un tiran luminat, ca marii împărați ai Romei antice. Cunoștea la perfecție latina, franceza, spaniola, era poet, era cântăreț, compunea muzică, era un mare pasionat de vânătoare, de pictură, famioasă a fost dorinața lui de a i se aduce portrete pictate ale femeilor pe care le dorea, cum a fost cazul Annei de Cleves, pentru care a fost trimis Hans Hobein cel Tânăr să o picteze.

Este cazul unui monah care a făcut ca istoria Angliei și a lumii, a bisericii catolice în special, să fie dependentă de sex. Totul se derula în funcție de relațiile lui cu femeile, cu nevoia de a le schimba, pe motiv că avea nevoie de un successor, iar ele, fie nu făceau copii, fie au născut fete.

S-a inspirat și Shakesprare din acest caz furtunos, dar filmul îl întrece în splendoarea perfidiei (Michael Hirst este și autorul scenariului, el fiind apreciat pentru scenariile sale la multe filme și seriale). Veți vedea ce înseamnă arta de a-ți face din dușman prieten și invers.

Adulterul era regulă. Dar numai pentru rege. Căci puterea lui se învârte în jurul femeii, femeia care e dirijată, atrasă în mrejele regale, și era o adevărată fascinație să ajungi la curtea acestui rege, paradoxal, tocmai că era un tiran și făcea moarte de om dacă i se punea cineva în cale. Spectrul butucului era legea de care se temea și Împăratul.

De un asemenea spectru ar trebui să aibă parte și „aleșii” noștri, ticăloșii de orice fel, dar după cum merg lucrurile la cârma țării, s-ar întâmpla reciproca, adică ticăloșii ar decapita tiranul luminat, ar decapita sistemul.

Mai mult, pentru a avea femeia pe care o dorește, Henric rupe relația cu Papa de la Roma și face o nouă religie, anglicanismul.

Aici apare cea mai originală pagină din istoria Angliei. Dar despre ea, altădată, într-un articol viitor.

Grid Modorcea, Dr. în arte
Corespondență de la New York