Ședința lunară a Cenaclului literar Radu Stanca din cadrul Centrului multifuncțional de servicii integrate pentru vârstnici nr.2 din Cluj-Napoca (coordonator dna Ligia Bocşe), patronat de Liga Scriitorilor Români, a fost condusă de președintele cenaclului, scriitorul Al. Florin Ţene. În prezidiu au luat parte:doamna Antonia Bodea, profesorul Vasile Sfârlea și invitata de onoare, doamna Maria Someşan. Au participat: doamna Ligia Bocşe, coordonatoarea centrului precum și numeroși vârstnici ai centrului, iubitori de cultură şi literatură.
 
Tema cenaclului precum și următoarele teme până la sfârșitul anului sunt dedicate evenimentului marii uniri a  celor trei-patru provincii românești. Profesorul Vasile Sfârlea a vorbit cu multă dăruire, profunzime și documentare despre unirea Basarabiei și a Bucovinei, insistând asupra provenienței numelui Basarabiei, unității etnice a unui popor prin cultură și credință care s-a format conștient și inconștient, care s-a păstrat și s-a consolidat  prin formarea statelor feudale românești. A vorbit despre ruperea Basarabiei de Moldova prin actul diplomatic încheiat între țarul Rusiei și Napoleon Bonaparte, împăratul Franței și evenimentele istorice care s-au succedat, începutul rusificării după 1830 și tendința spre unire după 1905. A evidențiat aportul la unire a lui Onisifor Ghibu, un ardelean energic care a creat o tipografie și un ziar românesc în Basarabia, a lui Vasile Stroescu, un boier foarte bogat din Basarabia, foarte hotărât care a dat totul: minte, inimă, bani pentru țară. Apoi au avut loc diferite congrese care au cerut autonomia Basarabiei, guvern local. În 24 ianuarie 1918 s-a declarat independența Republicii Democratice Românești. În 27 martie 1918 Sfatul Țării proclamă unirea Basarabiei cu România. În problema unirii Bucovinei cu centrul la Cernăuți, cu România domnia sa a scos in evidență personalități ca Ciprian Porumbescu, Sextil Puşcariu.A urmat lansarea în cadrul cenaclului a cărții doamnei Maria Someşan « România plai nemuritor, unire și credință”, apărută la editura Altip din Alba Iulia, carte care va fi lansată public în 22 noiembrie ora 17,00 la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, sala Reduta. Cartea prezintă istoria tendințelor de unificare a provinciilor românești. Domnul profesor Al. Florin Ţene a scris un articol și i-a dedicat o poezie distinsei  doamne Maria Someşan, cu această ocazie, poezie pe care a citit-o cu drag în ședința cenaclului. Volumul e structurat în 7 capitole și o bibliografie și se deschide cu eseul: ”Clujul, orașul unde bate inima Ardealului”. Apoi vorbește despre regalitatea poporului român amintind pe Decebal, Regele Ferdinand, Burebista, Carol I până la regele Mihai. Alte capitole vorbesc despre medicina românească începând cu Carol Davila și continuând cu școala de la Cluj. Un alt capitol este dedicat femeilor românce care au contribuit la lupta pentru unitate și unire cum ar fi Ecaterina Teodoroiu, Pelaghia Roșu, Maria Rosetti, Elena Ghica și alte eroine. Regina Maria joacă un rol important în recunoașterea Unirii de marile puteri. Momentele descrise sunt mai puțin cunoscute de marele public iar stilul este cursiv.

 

A urmat cuvântul plin de iubire și dragoste pentru patrie a autoarei care ne-a prezentat ea însăși cartea sa, afirmând că a scris-o ca un omagiu adus centenarului Marii Unirii. Noțiunea de patrie pentru dânsa reprezintă mai mult decât noțiunea de țară, fiind locul în care ne-am născut și unde am învățat limba și credința, patria fiind una singură iar țări avem mai multe.

Pe urmă, doamna Antonia Bodea a recitat din memorie câteva poezii despre patrie scrise de domnia sa și o poezie a lui Marin Sorescu: ”Ardealul, țara mea de suflet”.

În final câțiva membri ai cenaclului cum ar fi-domnul Gheorghe Şoptirean, doamna Marina Muntoi şi doamna Truţă Teodora au recitat poezii personale ;i ale poetei Titina Nica Ţene despre toamnă, poezii de o deosebită sensibilitate artistică, cum ar fi: ”A și venit la mine toamna” și „Plângeau clopotele în sat”.

    Ședința s-a încheiat cu anunțarea următoarei întâlniri, 12 decembrie cu aceeași temă dedicată Marii Uniri.

 
                                                                                    LLiliana Derevici