Viziunea asupra adevăratelor valori estetice care includ nu doar elementele de formă, ci și de conținut. Proglobmodernul

Alexandru Florin Țene este cunoscut în spațiul cultural românesc și internațional ca un scriitor polivalent, „ctitor de cenacluri și președintele Ligii Scriitorilor Români, organizație profesională înființată de acesta. În cei peste 50 de ani de activitate pe ogorul Literaturii Române a publicat mii de articole, reportaje, eseuri, critică literară, nuvele, romane și poezii. Numele său îl găsim pe zeci de volume, dovadă unui talent vulcanic și spirit neliniștit”. (George Roca)

Credem că cele două trăsături de mai sus (talent vulcanic și spirit neliniștit) definesc traiectoria scriitorului Al. Florin Țene în spațiul literaturii! La aceastea se mai adaugă, după părerea noastră, sinceritatea, respectul față de frumosul natural, în dauna celui artificial, dar și iubirea față de țară și neam, ultima reprezentând axa întregii sale creații.

Telentul vulcanic l-a propulsat și l-a menținut mereu în poziție de luptă pentru apărarea valorilor tradiționale, de fapt, a valorilor care țin și vor ține în echilibru un popor, o țară și o cultură. L-a ajutat să fie, mereu, model de gândire și atitudine în depășirea (evitarea) nonvalorilor, a creațiilor sau creatorilor ascunși sub falsitatea unor aparente valori.

Ni se pare importantă conștientizarea permanentă din partea autorului, a locului în care se poziționează în literatura română, a felului în care se raportează la „frumosul estetic” pe care îl promovează, dar și la confrații contemporani. „Știu, am fost pățit în regimul de tristă amintire, când am fost criticat în presă de acești <corifei> și de acoliții lor, că am încălcat morala comunistă, în prezent sunt și voi fi criticat, din motive inventate de cei pe care i-am menționat aici, și de cozile lor de topor. Minulescu a fost criticat aspru și pe nedrept în Istoria lui Lovinescu. Azi e mai cunoscut și mai actual autorul romanțelor, iar de autorul Istoriei Literaturii Române Contemporane (I VI, 1926 1929), puțin mai știu. Așa că, dragi A mici vă avertizez cu cele spuse de Immanuel Kant: <Nu mi dați sfaturi. Știu să greșesc și singur> ”. (Manifest în anul Centenarului)

A fi sincer a însemnat întotdeauna o calitate pentru unii și un defect pentru alții. Al. Florin Țene este sincer, după cum reiese din ceea ce scrie, în toate situațiile: în familie, în societate și…în artă!

Este un lucru rău acesta?

Noi zicem că, dimpotrivă!

Sinceritatea în lupta pentru apărarea adevărului e relevantă în toate interviurile care i s-au luat de-a lungul anilor: Dan Dorin Mustață, Menuţ Maximinian, Mariana Cristescu, George Roca. Când este întrebat care din genurile atât de diverse pe care le practică îi este mai aproape de suflet, Al. Florin Țene răspunde: „Este o întrebare dificilă. Dar voi răspunde sincer: sunt scriitor. În acest termen intră toate celelalte enumerate de dumneavoastră. Scriitorul este creator de frumos, iar frumosul are şi valoare morală, într-o accepţiune mai largă a termenului. Poate nu serveşte eticii sociale, dar creează ethos. Frumosul purifică, descătuşează, chiar şi atunci când este doar un strigăt de disperare… Îl exprimă ori pe om, ori divinitatea”. (George Roca)

În calitate de creator de frumos (autentic-natural), Al Florin Țene a folosit ca surse tematice pentru operele sale: casa patriarhală, locurile copilăriei și ale adolescenței, iubirea, familia, patria, credința omului în frumos, în valorile creștine. Toate aceste teme creează edificiul cultural-estetic al domnului Al. Florin Țene pentru care se bate și pe care îl apără, deoarece știe că e valoros, știe că reprezintă un edificiu al românismului! Este dezideratul imprimat tuturor scriitorilor pe care îi păstorește: aceia din Liga Națională! „Prin înfiinţarea Ligii Scriitorilor Români am urmărit să promovez scriitorii din România profundă şi tainică, cei care în tăcere lucrează fără să iasă în faţă pe primele pagini ale publicaţiilor, sau pe ecranele televizoarelor. Am urmărit să existe între noi o armonie colegială., dar de competiţie, fiindcă, dând din coate cum mai fac unii scriitori din US, înlăturând un coleg, crezând că va înainta astfel pe scara valorilor, se înşală. Numai Dumnezeu, timpul şi istoria ne va judeca. Există o mişcare secretă a cărţilor pe rafturile bibliotecilor. Majoritatea din ele, cu trecerea anilor, trec pe rafturile din spate, acoperite de colbul uitării, chiar dacă autorii lor au dat din coate, lovind colegul pentru a ieşi în faţă”.

Scriitorul și gânditorul Al. Florin Țene este creatorul unui curent literar, cunoscut deja în teoria literaturii, proglobmodernul. Însuși autorul explică exigența apariției acestui nou curent ca pe „o necesitate de a aduce o prospețime și o descătușare a ideilor, ștergând artificialul din texte, atât de promovat de optzeciști, care au rămas niște citați și nu citiți”. Chiar din definirea dată, putem înțelege că, prin stabilirea direcțiilor de creație, a trăsăturilor operei literare vizate, proglogmodernul încearcă să restabilească un echilibru între valorile literaturii noastre. Mai exact, domnul Al. Florin Țene transmite scriitorilor români ideea necesității întoarcerii la „încărcătura tradițională”. Proglobmodernul nu respinge modernismul, dar consideră că forma artistică trebuie să aibă ca temelie de modelare a creației, o conștiință umană capabilă să clădească o societate și, până la urmă, umanitatea în sine. „Noul curent promovează opere al căror univers corespunde unei viziuni asupra lumii, în sensul de realitate istorică determinată, ca echilibru dislocat în virtutea unor existenţe ale grupurilor sociale şi politice. (Dar, vai de literatura care face jocul numai unui grup social şi politic.) În acest context, sunt reviste ca: <Dor de Dor>, <Viaţa de pretutindeni>,<Oglinda literara>, <Sinteze literare>, <Nova provincia Corvina<, <Eminescu>, <Curierul literar> etc, care promovează o literatură ce se încadrează în curentul proglobmodern. Acesta se caracterizează, de asemennea, prin păstrarea şi promovarea specificului naţional, în contextul integrării europene”.

Sunt deja foarte mulți scriitori promovați de Liga Națională, care au devenit cunoscuți nu doar în țară ci și peste hotare, pentru punerea în valoare (printr-o redescoperire din perspectiva mileniului III) a frumuseților neamului românesc. Amintim aici activitatea neobosită a scriitoarelor Ligya Diaconescu și Voichița Vereș, promotoare în revistele și antologiile coordonate, a unor scriitori cu puternic accent autohton, care se înscriu prin creațiile lor în curentul proglobmodern.

Voichița Tulcan Macovei