Întrebat într-un interviu de către domnul Menuț Maximinian, asupra stării literaturii române de după anul 1989, comparativ cu anii eopocii comuniste, domnul Al. Florin Țene răspunde că literatura exprimă epoca în care este creată, dar subliniază responsabil: „Este vai și amar dacă exprimă numai epoca respectivă”. Aceasta deorece, subliniază domnia sa „Adevărata artă exprimă toate epocile, pentru că îl exprimă pe om”.

Cu adevărat, oamenii de cultură cărora le pasă de starea literaturii române, sunt îngrijorați de structura și organizarea genurilor și a speciilor literare, de felul cum acestea au început să se transforme în perioada postmodernistă. Căci postmodernismul a fărâmițat valorile, de fapt quintesența adevăratelor specii și genuri literare.

Făcând o analiză retrospectivă, neomodernismul și postmodernismul au transformat fața literaturii române în „ceva interesant” pentru „cititorii mai puțin citiți”, dar, greu de acceptat pentru intelectualul profund, pentru scriitorul care vrea să fie o verigă în evoluția Istoriei Literare. De neînțeles, chiar și pentru unii cititorii tineri!

Domnul Al. Florin Țene este cărturarul care cunoaște literatura română, o iubește și o respectă. Nu o dată și-a exprimat suferința pentru faptul că mari scriitori, ctitori de valori monumentale, începând din vechime și până în zilele de astăzi, au rămas într-un con de umbră, deoarece nu mai sunt cunoscuți, nu mai apar în manualele școlare sau în antologii actuale, fiind înlocuiți cu „scriitorii care fac artă din orice”, fără a ține cont de calitatea spirituală sau de profunzimea unor idei.

Nu dorim să exemplificăm trăsăturile postmodernismului, detaliate chiar de ideologul mișcării și nici să aducem în față versuri sau proză din scriitorii existenți în manualele de română ale claselor a XI-a sau a XII-a de liceu. Timpul și istoria vor reașeza lucrurile în matca lor.

Meritoriu și exemplar ni se pare însă, în acest context, demersul domnului Al. Florin Țene de a reînvia chipuri importante, poveștile de viață, ale unor scriitori marcanți ai Istoriei Literaturii Române, revalorificând în același timp, arta lor de a crea. Însuși ne mărturisește într-o „motivație” la romanul „Veniţi, privighetoarea cântă…! Viaţa scriitorului Alexandru Macedonski între realitate şi poveste” apărut în 2017: „Exista pe vremuri o colecție de popularizare a unor evenimente istorice, sau a unor personalități, pe care, noi elevii, o citeam cu mare interes.(…). Acele romane ne atrăgeau prin felul de a aborda viața romanțată a scriitorilor, prin modul de a creiona atmosfera socială în care au trăit, și mai ales felul cum zugrăveau realitatea, în contextul vieții acestora. Astfel, autorii acelor cărți ne făceau să trăim și să suferim alături de ilustrele lor personaje, iar pe nesimțite învățam viața și opera personalitățiilor- < oameni vii> ai acelor romane. (…). Acesta este argumentul pentru care am început să abordez un ciclu de romane de acest gen, primul fiind , apărut în 2016, venind astfel în sprijinul tinerilor învățăcei, dar și pentru cititorii de toate vârstele”.

Mircea Daroși apreciază faptul că domnul Al. Florin Țene, în calitate de „cercetător-biograf” alege să recreeze povestea vieții unor scriitori cu o existență controversată, venind astfel în prelungirea documentelor literare existente până acum.

Deși, în esența sa este un creator realist, prin aceste însemnări, dar și prin romanele propriu-zise din acest ciclu denumit de către autor „Vața scriitorilor între realitate și poveste”, Al. Florin Țene se dovedește a fi, în interiorul său sufletesc și un mare romantic, calitate pe care o vom întâlni, îndeosebi, în versurile domniei sale. Exemplificăm cu un scurt fragment din volumul „Romanța celui care s-a întors – Viața scriitoriului Ion Minulescu între realitate și poveste”: „Primăvara a venit mai devreme în anul acela. Parcurile înverziseră și florile colorau aleile. Nu de puține ori Minu le lua pe Claudia și pe Maria la plimbare prin parcurile bucureștene. Toată viața, poetul a purtat crucea dorului de Slatina, acolo unde și-a lăsat amintirile copilăriei, ale vieții . Când focul dorului cobora la inimă, se urca în tren și pleca de unul singur la Slatina să o vadă pe mama Alexandrina. Dar, înainte de a pleca, mai face o plimbare prin București, după care se așază la birou și își scrie impresiile, text pe care îl introduce în <Roșu, Galben și Albastru>, carte pe care o publică la Editura Cultura Națională, în anul 1924”.

Se poate afirma, la doar câțiva ani de la începerea acestui tip de scrieri, că au deplin succes la public, indiferent de vârstă. Că paginile bine documentate, întrețesute cu aburul poveștilor unui timp de mult apus, atrag, făcându-l pe cititorul vremurilor noi, să stea în cumpănă, să reflecteze, dar și să compare oameni, epoci istorice, obiceiuri, instituții de învățământ, manifestări ale artei și literaturii. Întâlnim documente de epocă, scrisori ale unor personalități de altădată, descrieri ample de obiceiuri, peisaje și ținuturi românești sau ale țărilor pe unde au poposit scriitorii, colaborări cu autori străini. Cunoaștem felul în care „domnii” evocați ai literaturii noastre au materializat în viața lor, adevăratele valori umane: iubirea, familia, dragostea de țară. Astfel, cei care sunt interesați de mirajul vieții unor scriitori, precum Alexandru Macedonski, Ion Minulescu, Gib Mihăescu, vor găsi, cu siguranță, în romanele domnului Al Florin Țene, pagini fascinante, care te vor determina să analizezi ce anume înseamnă „frumosul în literatură”!

Succesul acestui tip de scrieri este dovedit și de numărul mare de scriitori, exegeți importanți din țară și din afară, care s-au pronunțat asupra conținutului de idei transmis de autorul lor: Voichița Pălăcean -Vereș, Ben Todică, Theodor Damian, Antonia Bodea, Florica Ranta Cândea, Voichița Tulcan Macovei, Mircea Daroși, Florin T. Roman, Emil Istocescu, Din Petre, Florentin Smărăndache și alții. Cu toții au apreciat informația documentară, tenacitatea cu care autorul a studiat în bibiotecile universitare și în biblioteca Academiei Române. „Stilul expresiv, extrem de plăcut, te transportă cu întreaga ființă în lumea evocată. Adevărul este că nu știi cât din cele relatate este real și cât este poveste. Mărturisesc sincer că am încercat să stabilesc un oarecare raport între realul evocat și povestea țesută pe marginea acestuia. Mi-a fost greu. Dar, am văzut cât se poate de clar, că autorul folosește ca bază a cărții documentarea, în prelungirea căreia găsim arta de a scrie, talentul de prozator”. (Voichița Tulcan Macovei).

„Folosind un limbaj adecvat scrierii unei biografii romanţate, Al. Florin Ţene este atent la nuanţe, la opinii, la psihologia celor care îl înconjoară pe poet şi îi alimentează unele trăiri, iar derapajele vieţii lui sunt ameliorate cu scene încărcate de sentimentalism. Datele biografice primesc o altă configuraţie decât cea obişnuită, sunt încălzite la temperatura sufletului său de om consacrat literelor”. (Mircea Daroși)

Exegeții amintiți scot în evidență faptul că biograful și creatorul Al. Florin Țene s-a străduit să umple unele goluri existente în Istotria Literară, mai ales în viața și activitatea scriitorului Gib Mihăescu. „Marea admiraţie a scriitorului faţă ilustrul său concetăţean literat (Gib Mihăescu n.a) a rodit, în felul acesta, sub forma unui roman în care, în spatele personajului central, îl vedem, de multe ori, pe Al. Florin Ţene însuşi. Din multe puncte de vedere, destinele lor se aseamănă: amândoi au trăit o singură iubire concretă, faţă de soţie, amândoi s-au mutat într-o capitală culturală spre a se putea împlini artistic, amândoi au fost părinţi pentru doi copii…” . (Voichița Pălăcean Vereș)

Cele trei volume care evocă viața, personalitatea și creația marilor scriitori români (Gib Mihăescu, Ion Minulecu, Alexandru Macedonski) aduc în fața cititorilor acestui timp ultramodern al istoriei, „pagini întregi de poezie română aparținând lui Macedonski și Mihai Eminescu, ceea ce transformă, pe alocuri, prezentul volum într-o veritabilă bibliotecă de literatură română”. (V. T. Macovei)

Credem că aceste volume (cel de-al patrulea, despre viața scriitorului puțin cunoscut – Radu Gyr -, se află în lucru) se constituie în adevărați piloni ai culturii române, care susțin în picioare peste timpuri, adevăratele valori literare românești, transmițându-le de la o generație la alta.

Și prin aceste realizări, Al. Florin Țene „se dovedește un istoric literar scrupulos” (Mircea Daroși), rămânând el însuși în Istoria Literaturii Române drept un adevărat „cărturar, apostol și ctitor de cuvinte”. (Florica Ranta Cândea)

Voichiţa Tulcan Macovei