Potrivit ideologului dreptei naționaliste americane Steve Bannon, ‘vestele galbene’ din Franţa sunt ‘exact acelaşi tip de oameni care l-au ales pe Donald Trump preşedinte ale Statelor Unite în 2016, acelaşi tip de oameni care au votat pentru Brexit, care vor să aibă controlul asupra ţărilor lor’. Acum înțelegem de fapt de ce Donald Trump s-a retras din acordul de la Paris privind schimbările climatice. Revolta ”vestelor galbene” este expresia clasei de mijloc sătule de terorismul corectitudinii politice, a ecologiei în interesul multinaționalelor, precum și o reacție la neo-marxismul elitelor politice franceze și europene, care s-au rupt de interesele generale ale popoarelor. Francezii s-au săturat să fie reprezentați de politicieni, care pun mai presus interesele eurocrației, Bruxelllului și a elitei globaliste, ce controlează serviciile. În realitate, Uniunea Europeană a ajuns un fel de al ”IV -lea Reich” german? Francezii nu mai pot fi păcăliți de președintele Emmanuel Macron, care satisface doar interesele europene ale cancelarului german Angela Merkel. De fapt, condominiumul Merkel-Macron era de fațadă, în realitate președintele francez era doar executantul ideologiei progresiste germane, în interesul Berlinului. Dacă se trage linie la rece și se analizează Uniunea Europeană vom vedea că această federație este un organism care satisface în primul rând interesele Germaniei, în dauna celorlalte țări și popoare. Grecia, Italia, Spania, Portugalia au sărăcit în ultimii ani, doar Berlinul prosperă în urma aplicării politicilor financiare ale Bruxellului. Politica europeană a lui Macron a sărăcit clasa de mijloc franceză care este supra-taxată pentru a se putea oferi ajutoarele sociale uriașe pentru imigranții care intră în UE și a se aplica politica economică a multinaționalelor strict pentru profitul patronatului. S-a dovedit că imigrația este și o formă de ”sclavagism” neocolonial în interesul marilor companii germane. Nu întâmplător ”vestele galbene” scandează împotriva pactului ONU pentru migrație de la Marrakech. Imigrația și schimbările climatice impun taxe noi și măsuri economice care sărăcește clasa de mijloc europeană, care, iată, se revoltă. Pe de altă parte, dictatura corectitudinii politice și socialismul marxist promovat de Bruxelles a sufocat libertatea de expresie a europenilor. A ajuns cuțitul la os, iar europenii nu mai suportă cenzura și taxele impuse de un centru birocrat în interesul multinaționalelor, care urmărește profitul rece și transformarea continentului într-un creuzet multinațional fără identitate, tradiție, religie și suveranitate pentru a se putea, astfel, mai ușor controla forța de muncă într-o manieră ieftină. Ceea ce nu au înțeles elitele globaliste rapace în promovarea propriului profit este că europenii s-au iluminat, săturat și se revoltă. Francezii, ungurii, polonezii, italienii, belgienii, bulgarii sau spaniolii nu vor transformarea UE într-o nouă URSS în interesul unei conduceri unice de câteva persoane ce satisfac de fapt interesele unei minore oligarhii financiare, care au aruncat lumea în criza anului 2008. URSS era condusă de vreo trei/patru nomenclaturiști ce semnau mega-contracte cu marile companii globale, iar UE se îndreaptă spre o astfel de formă de conducere totalitară și elitistă în interesul unor eurocrați numiți și nu aleși. Brexitul se pare că nu a fost întâmplător, britanicii nu au dorit să fie controlați de un grup de funcționari, care nu se știe ce interese apără. UE a pierdut componenta democratică. Nu mai vorbesc popoarele prin exercițiul electoral, ci doar o elită subțire în interesul ei.

Revoltele din Franța au pus economia pe butuci. Franța s-a confruntat cu patru săptămâni consecutive de demonstrații împotriva creșterii taxelor carburanților, a costurilor ridicate ale vieții și a altor probleme. Aproximativ 125.000 de protestatari au ieșit sâmbătă în stradă și mai mult de 1.700 de persoane au fost arestate, chiar și elevi d eliceu ca pe vremea lui Stalin. Mai multe locații turistice, printre care Turnul Eiffel și Muzeul Luvru, au fost închise în weekend. Ministrul finanțelor Bruno Le Maire a numit situația „o criză” atât pentru societate, cât și pentru democrație. „Este o catastrofă pentru comerț, este o catastrofă pentru economia noastră”, a spus el în timpul unei vizite prin magazinele din Paris care au fost distruse în timpul protestelor. Capitala a fost lovită puternic: ferestre au fost sparte, mașini au fost arse, iar magazine au fost jefuite. „Ieri au fost mult mai multe daune decât acum o săptămână”, pentru că protestele de sâmbătă au fost mai dispersate, a declarat vicepremierul Emmanuel Gregoire la un radio local. Este prea devreme pentru a calcula costul economic complet – dar este limpede că daunele sunt grave. Federația franceză pentru comerț cu amănuntul a declarat agenției de presă Reuters că magazinele au pierdut aproximativ 1 miliard de euro de când protestele au început, pe 17 noiembrie. Le Maire a declarat săptămâna trecută, înainte de cele mai recente proteste, că afacerile resturantelor au scăzut cu 20 până la 50%. Iar autoritățile de la Paris spun că revoltele au provocat daune în valoare de milioane de euro. Mișcarea vestelor galbene a început ca un protest împotriva creșterii taxelor la motorină, care este folosită pe scară largă de către șoferii francezi și a fost mult timp mai puțin impozitată decât alte tipuri de combustibil. Prețurile la motorină au crescut cu aproximativ 23% în ultimele 12 luni, iaar decizia lui Macron de a impune o majorare a impozitelor de 6,5 cenți pe motorină și de 2,9 cenți pe benzină de la 1 ianuarie a înfuriat protestatarii. Macron a spus că pentru trei sferturi din creșterea prețurilor sunt responsabile majorările prețurilor petrolului la nivel mondial, și că taxele mai mari pentru carburanți sunt necesare pentru a finanța investițiile în energia din surse regenerabile. După o primă serie de proteste, Guvernul a acceptat să renunțe la majorarea taxei pe combustibili și a înghețat prețurile la electricitate și gaze pentru anul 2019. Protestele au izbucnit și în legătură cu alte probleme, printre care creșteri de salarii, impozite mai mici, pensii mai bune și condiții mai lejere la admiterea în universități.

Cine nu gândește la unison ca-n romanul ”1984” este repede etichetat fanatic religios, naționalist sau ”depășit” de către instrumentele media ale elitei ”bruxelleze”. Popoarele europene percep tot mai mult noul ”liberalism” ca o expresie neo-marxistă în manieră societică, adică o formă de totalitarism cu altă denumire. În concluzie, revolta ”Vestelor galbene” din Franța este și un avertisment către UE, care trebuie să se reformeze și să treacă de la un centru de comandă birocrat minor în interesul Berlinului la o federație democrată de state suverane care conlucrează în interesul reciproc și a popoarelor europene, nu pentru o elită globalistă cu nostalgii stângiste de control în stil sovietic. Nu cred că se va ajunge la un Frexit, deocamdată. Ca urmare, democratizarea UE este necesară pentru supraviețuirea acestei uniuni continentale, care să apere interesele europenilor, nu doar a oligarhiei financiare, Berlinului și celor care fac trafic cu imigranți. Dacă UE nu se reformează și democratizează, aceasta va dispărea foarte curând. Azi, în Europa a venit timpul să vorbească popoarele, nu elitele plătite ce au pus botniță libertății de expresie.

Ionuț Țene