Pentru mulți e o surpriză anunțul vizitei Papei Francisc în România la sfârșitul lunii mai. Pentru cunoscători, aceasă vizită era previzibilă. Față de precedenta vizită a Papei Ioan Paul al II-lea din 1999, când ierarhul catolic a vizitat prima țară ortodoxă din lume, incursiunea Papei Francisc de anul acesta are alte conotații. Ioan Paul al II-lea a numit România ”Grădina Maicii Domnului”, iar vizita a fost strict pe palierul programului oferit de BOR, fără să aibă conotații prozelite. De data aceasta, Papa Francisc va vizita comunitățile catolice din Iași, greco-catolice din Ardeal și sanctuarul secuiesc de la Ciuc. Papa Francisc I vine și cu un mesaj pentru catolicii din România, neavând caracterul unei vizite doar protocolare, ci și de îmbărbătare a catolicismului din România, care e tot mai palid în ultimii 70 de ani. Pe de altă parte, Papa Francisc are mari probleme interne la Vatican și, mai ales în Italia. Tot mai multe grupuri de ultracatolici radicali italieni, dar și din Spania, îl acuză pe Papa Francisc că a trădat creștinismul pentru o politică socială favorabilă imigranților și progresismului consumerist ateu. Chiar vicepremierul italian M. Salvini i-a cerut Papei Francisc să promoveze credința în Hristos, nu sociologia de tip marxist. De altfel, Papa Francisc, care vine dintr-o țară latino-americană, Argentina, cu o tradiție marxistă, are impregnantă în gândirea sa o viziune socialistă asupra catolicismul, lucru care deranjează tot mai mult mediile catolice radicale din Europa, conform unor surse sigure din Italia. În America de sud unde crimele datorită ideologiei promovate de Karl Marx nu au atins apogeul ca în Europa centrală și de est, sămânța atee a comunismului s-a înfiltrat în rândul clerului romano-catolic. În America de sud există un creștinism marxist, care treptat îl înlocuiește pe Iisus cu Karl Marx, Che Guevara sau Fidel Castro, fapt ce duce la crimele din Venezuela. Papa Francisc poartă cu el această moștenire viciată a catolicismului latino-american.

Nu întâmplător, Papa Francisc și-a anunțat vizita în România, cea mai creștină țară din Europa și cu un popor dintre cele mai credincioase din lume, conform statisticilor internaționale: Pew Research Center. Papa Francisc va vizita Catedrala Mântuirii Neamului probabil în data de 31 mai, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, precizând că publicul va avea acces la eveniment. Papa Francisc şi Patriarhul Daniel vor rosti rugăciuni şi cuvântări. Vizita Papei Francisc la Catedrala Mântuirii Neamului este o recunoaștere a potențialului creator al poporului român, care într-un moment al ateismului agresiv și globalismului consumerist nivelator, a reușit să ridice una dintre cele mai grandioase biserici creștine din lume, înaltă de peste 120 de metri. Construcția Catedralei Mântuirii Neamului este o realizare inginerească de geniu, cu produse de construcție sută la sută românești. Putem spune că prin grandoare, Catedrala Mântuirii Neamului este o minune inginerească a epocii contemporane, care continuă seria celor șapte minuni ale lumii antice. Catedrala Mânturii Neamului este obolul de credință al poporului român dăruit lui Dumnezeu, o ofrandă în numele lui Hristos. Catedrala Mânturii Neamului rivalizează cu Basilica Sfântu Petru din Roma, Notre Dame din Paris, Sagrada Familia din Barcelona sau Vasili Blajenîi din Moscova. Prin construcția Catedralei Mântuirii Neamului, PF Daniel a pus Bucureștiul pe harta creștinismului mondial, devenind un centru al ortodoxiei simbolice, alături de Moscova și Constantinopol. Vizita Papei Francisc la Catedrala Mântuirii Neamului este și o formă de recunoaștere a puterii BOR în Europa, a tăriei credinței românilor în lume și, nu în ultimul rând, o reabilitare morală a propriei imagini atinse de virusul socialist latino-american. Vaticanul întoarce fața spre izvoarele credinței adevărate și fierbinte ale creștinismului răsăritean, care păstrează tradiția neștirbită de la Apostoli și Sfinții Părinți până în prezent.

Ionuț Țene