În cadrul seriei de manifestări dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri, marţi, 8 ianuarie 2019, de la ora 11, s-a desfășurat ceremonia de dezvelire a statuii lui Iuliu Maniu din Piața Ștefan cel Mare, organizată de Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române în parteneriat cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi cu Universitatea Babeş-Bolyai. Reprezentând un omagiu adus marelui om de stat transilvănean, inaugurarea monumentului coincide cu împlinirea a 146 ani de la naşterea acestuia. Personalitate marcantă a istoriei naționale, Iuliu Maniu (8 ianuarie 1873 – 5 februarie 1953) a contribuit prin acțiunile sale la emanciparea românilor ardeleni și a jucat un rol esențial în înfăptuirea Marii Uniri, fiind unul dintre cei mai importanți politicieni români dintre cele două Războaie Mondiale. Statuia a fost realizată de sculptorul Ioan Marchiș, la inițiativa şi cu suportul Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, și este amplasată lângă zidul vechii cetăți a Clujului, în spatele Bastionului Croitorilor.

Ceremonia de dezvelire a monumentului s-a desfăşurat în prezenţa unor personalităţi, a reprezentanţilor instituţiilor publice locale şi naţionale, precum şi a mai multor membri ai Academiei Române. În deschidere, Acad. Emil Burzo, Președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române și Emil Boc, Primarul Municipiului Cluj-Napoca, au vorbit despre semnificația personalității lui Iuliu Maniu și despre importanța celebrării memoriei sale. Au mai luat cuvântul, printre alţii: Președintele Emil Constantinescu, Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, secretarul de stat în ministerul Culturii, Alexandru Pugna, Dr. Ioan Boilă.

Au fost oficiate două slujbe religioase de către ÎPS Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, PS Florentin Crihălmeanu, Episcop Greco-Catolic de Cluj-Gherla.

Evenimentul a cuprins lecturarea unor fragmente din discursul rostit de Iuliu Maniu în plenul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, în interpretarea actorului Ruslan Bârlea de la Teatrul Național din Cluj-Napoca, urmată de depunerea unor coroane din partea instituţiilor de stat.

Fostul președinte Emil Constantinescu a declarat că Centenarul Unirii a fost, din păcate, a fost un an al dezbinării și în care firavele încercări ale unui discurs rațional au fost acoperite de un val de violență verbală.

”Am pierdut un an de Centenar în care trebuia să ne regăsim istoria așa cum a fost și a marilor oameni așa cum au fost. Iuliu Maniu nu a fost un sfânt, a făcut și greșeli și compromisuri politice, dar a fost un mare vizionar și ar trebui să ne gândim ce înseamnă un om de stat, un prim ministru, un mare om de cultură, membru al Academiei Române, care l-a ajutat să aibă o viziune prin care să înțeleagă ce se întâmplă cu istoria țării sale, a Europei și a lumii. Un om care s-a opus atât fascismului, cât și comunismului, atât lui Hitler, cât și lui Stalin, care a înfruntat și dictatura regală și antonesciană și comunistă”, a spus Constantinescu.

”Acea identitate care să ne arate pe noi de aici și de oriunde, români de-a lungul și de-a latul lumii, așa cum suntem, eroi și lași, muncitori și leneși, cinstiți și ticăloși, dar capabili, împreună, în mari momente astrale să împingem istoria națiunii noastre înainte, așa cum s-a întâmplat în 1821, 1848, 1877, 1916, 1989, dar mai ales să găsim sentimentul demnității naționale care ne arată ceea ce am vrea să fim și ceea ce am putea să fim, să încercăm să schimbăm strategia națională seculară de supraviețuire într-o strategie națională a renașterii. În care să înlocuim sentimentul românesc al ființei, transformat, uneori, într-un sentiment al urii, într-un sentiment românesc al înțelegerii, al dreptății”, a mai spus acesta.Constantinescu a afirmat că este o datorie să se spună celor de astăzi și generațiilor viitoare despre din viața și lupta lui Iuliu Maniu.

”Am înțeles să prețuim libertatea, pentru că cei care au fost trimiși de regimul comunist în închisoare au fost trimiși pentru a fi exterminați. Am pierdut ocazia să vorbim despre faptul că nu nunai Iuliu Maniu ci și participanții la Marea Unire, pentru că erau primari, preoți și oameni gospodari, au fost deportați și persecutați de PCR și Securitatea comunistă. Am învățat să prețuim libertatea de a comunica, de care ne batem joc astăzi, pentru că Iuliu Maniu, în ultimii 9 ani nici nu a putut împărtăși ideile sale, nici nu a putut afla ce se întâmplă în societate. Ar trebui să învățăm cu toții ce înseamnă iubirea de patrie, pentru că numai această iubire extraordinară față de patria sa l-a făcut pe Iuliu Maniu și pe cei din jurul său să reziste, pentru că această iubire de patrie a fost mai importantă decât propria lor viață. Și ar trebui să învățăm ce înseamnă iubirea de Dumnezeu, care te ajută să descoperi forțe nebănuite care stau în sufletul tău”, a conchis Emil Constantinescu.

Statuia a fost finanțată de familia președintelui filialei Cluj a Academiei Române, Emil Burzo, care a contribuit cu 70.000 de euro.

 

Radu Ștefan