L-au îngropat în malul Tisei joase
Dar nu știau cât sunt alunecoase
Și cum lucrează umezeala-ntruna
Mușcând din el ca din lumină luna
Unda sorbitu-l-a ca suferința plânsul
Spre miazănoapte țara odihnește-ntrânsul
Purtat pe Dunăre în Marea Euxină
Iulia-albă, Roma bizantină
Acum deșteaptă-se, nu să resemne
Ci grinda casei barda o însemne
Spre răsărituri amiroase-a Paște
Jertfa Mielului ne va renaște.

Ioan Alexandru