Asociația 15 Noiembrie 1987 solicită, într-o scrisoare deschisă, Societății Timișoara să retragă premiul „Speranța” acordat procurorului general Augustin Lazăr, pe care-l acuză de poliție politică și îl cataloghează drept „un procuror de tip comunist, implicat în acțiuni represive”.

„Statutul dumneavoastră, al ”Societății Timișoara”, prima asociație civică născută pe baricadele Revoluției anticomuniste în primul oraș-martir al României are ca scop ”promovarea democraţiei, apărarea drepturilor omului, informarea corectă şi nepărtinitoare a opiniei publice interne şi internaţionale, exprimarea liberă a opiniilor, stimularea gîndirii libere şi critice în întreaga viaţă politică, economică, socială şi culturală din România”, principii care caracterizează majoritatea organizațiilor societății civile din România. Ceea ce particularizează însă de la bun început demersurile Societății Timișoara sînt obiectivele dumneavoastră, și anume ”promovarea principiilor cuprinse în Proclamația de la Timișoara din 11 martie 1990”, cu precădere a ”Punctului 8” al Proclamației, cu care ”Societatea Timişoara” se confundă practic, arătînd că ”rămîne fidelă principiilor acestuia”, cu o intransigență care v-a caracterizat întreaga activitate de pînă acum”, se arată în scrisoarea deschisă adresată membrilor Societății Timișoara, semnată de președintele Asociației 15 Noiembrie 1987”, Marius Boeriu, vicepreședintele Dănuț Iacob și de Lucia Hossu Longin, realizator TV, autoarea serialului ”Memorialul Durerii”.

Reprezentanții Asociației 15 Noiembrie 1987 arată că membrii „Societății Timișoara” s-au manifestat, de-a lungul istoriei, drept apărători constanți ai pozițiilor anticomuniste, promotori ai reformei morale a societății românești.

„Acesta este și temeiul solicitării noastre, de a vă cere să retrageți premiul ”Speranța”, pe care l-ați acordat recent Procurorului General al României, domnul Augustin Lazăr. Am crezut și credem cu tărie, ca și dumneavoastră, că România ar fi avut o cu totul altă soartă, dacă în politica românească s-ar fi aplicat prevederile lustrației. Viața politică românească nu ar fi fost atît de contaminată de foștii activiști ai partidului comunist, care au construt o ”democrație originală”, bazată pe păstrarea și promovarea în funcții a celor care au făcut parte din sistemul de represiune, de la securiști și magistrații obedienți poliției politice, la informatorii și ”tehnocrații” regimului comunist. Din păcate, toate demersurile dumneavoastră, de susținere a Legii lustrației au fost sortite eșecului, tocmai pentru că magistrații Curții Constituționale au desființat-o imediat după adoptarea ei, în 2010. Ar fi fost, foarte probabil, unii dintre ei lustrabili. Ceea ce a demonstrat încă o dată capacitatea de supraviețuire și adaptare a fostelor structuri comuniste și a moștenitorilor lor”, potrivit sursei citate.

Asociația 15 Noiembrie 1987 transmite că a aflat cu stupefacție, la o zi după acordarea premiului ”Speranța” procurorului general Augustin Lazăr, că și acesta este un magistrat din aceeași categorie a lustrabililor, „un procuror de tip comunist, implicat în acțiuni represive”.

„A respins de două ori cererile de eiberare condiționată a disidentului român Iulius Filip. Domnul Filip fusese condamnat pentru transmiterea unui mesaj către congresul de înființare a ”Solidarității” poloneze, care a făcut atunci, în 1981, ocolul lumii și a arătat că în România demnitatea nu a murit. Pentru curajul său de a fi salutat înființarea ”Solidarității” a fost decorat, după căderea comunismului, personal de președintele Poloniei, Lech Walensa. Aflat însă în anii ’80 în penitenciarul Aiud, condamnat pentru actul său de curaj, lui Iulius Filip i-a fost refuzată atît în 1985, cît și în 1986 eliberarea condiționată chiar de către procurorul Augustin Lazăr, pe atunci un executat al ordinelor Securității, care îl consindera pe dizidentul roman drept un ”anticomunist nereeducabil””, se mai arată în scrisoare.

NapocaNews