E așa o nouă modă la unii preoți care sunt formatori de opinie ultramediatizați și care se retrag din când în când ”în pustie”, cu un nou interviu televizat, la fel cum o face de vreo 20 de ani încoace Andrei Pleșu, și care încurajează opinia publică că postul nu e despre…mâncare, ci așa doar în inimi cu Hristos. Bineînțeles că astfel de declarații publice sunt imediat mediatizate de presă, iar cei care doresc să se justifice că nu pot sau nu îi interesează să țină post, nu-l țin: iată au o jusificare în plus, dacă o spune un preot extrem de popular. Și așa omul caută mereu justificări de a nu ține post că nu-l lasă lăcomia pântecelui și lenea duhovnicească, însă preotul nu trebuie însă să le ofere muniție în acest sens de a nu ține înfrânarea…vezi Doamne pentru că ei trebuie doar să-l aibă pe Hristos doar în inimă, dar cu burta plină, paharul de vin/vodcă pe masă și gata de chef pentru o partidă de …sex și e…de ajuns. Cred că înțelegeți că un om care mănâncă bine, bea bine îi stă mai degrabă gândul la plăcerile trupești, decât la …Hristos, dar noroc cu părintele Necula că ne spune în Vinerea Mare o nouă definiție a postului. „N-aș da cu tunul in cei care nu au ținut post. Cred ca e mai important să învățăm că a posti nu înseamnă doar a nu mânca, ci a invata sa te apropii de Hristos. M-am intristat in aceste saptamani cand au venit oamenii la spovedit pentru ca ei nu inteleg de ce fac asta. Nu avem de bifat niste casute in apropierea de Hristos. Avem de bifat inima noastra”. Sigur că teologic, pentru un om postitor și înduhovnicit declarația are sens, dar pentru masa mare de mireni la care el se adresează TV este doar o încă justificare și încurajare progresistă de nu ține post. Înfrânarea nu este pentru lumea modernă. Iar postul fără rugăciune este de fapt …dietă. Nu poți să-ți zboare gândul la Hristos și mântuire cu burta plină de bucate și vin, eventual doar poate la un păcat…trupesc. De aceea în postul Paștelui încurajarea unui așa-zis post al inimii fără renunțare la bucate, de către preoții moderniști poate fi interpretată de masa mirenilor ca o invitație la încălcarea canoanelor bisericii privind renunțarea la lume în cele 40 de zile înainte de Paște, urcuș necesar pentru primenirea sufletului spre curăție și înțelegere a lui Hristos care te înalță în Noaptea de Înviere. Înfrânarea te duce cu gândul la Hristos, nu îmbuibarea. Consumerismul de astăzi îl duce pe mirean la super-market, nu la biserică. Să le oferim justificări pentru îmbuibare, nu este teologic. Și așa media încurajează exagerat consumul, nu renunțarea. Ca preot trebuie să le oferi oamenilor adevărata cale care te duce la Hristos: calea postitioare, nu îmbuibarea. Cum spune Hristos în Evanghelii: anumit tip de draci se alungă doar cu post și rugăciune.
Moise a ținut post pentru a putea călăuzi poporul ales spre țara făgăduinței. Post a ținut Hristos să scape de ispita diavolului. În Noul Testament, vom regăsi această experienţă la începutul activităţii publice a Mântuitorului. „Şi îndată Duhul L-a mânat în pustie. Şi a fost în pustie patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana“ (Marcu 1, 12-13). Evangheliile lui Matei şi Luca explica perioada respectivă ca fiind de post total – „a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi“ (Matei 4, 2); „în aceste zile nu a mâncat nimic“ (Luca 4, 2). Una dintre ispitirile diavolului a vizat tocmai foamea resimţită, dar Hristos îi răspunde citând din Deuteronom 8, 3, text pe care l-am discutat şi mai sus în legătură cu Moise. Deci postul nu este un moft, ci o renunțare benevolă și necesară pentru a prinde puteri în lupta cu diavolul pe drumul spinos spre mântuire. A ține Postul Paștelui nu e un moft într-o lume secularizată, ci singura cale în care poți primi curat și în înțelegere Paștile. A bea, a mânca și a face sex toată perioada celor 40 de zile înainte de Paști nu este calea care te apropie de Hristos și de urcușul spiritual spre Înviere. Poate părinții formatori de opinie ne vor face să înțelegem, cu iubire și dexteritate mediatico-versatilă, la următoarea predică, cum este să-L ai pe Hristos cu burta plină în Vinerea Mare. Inima ți se deschide spre Hristos prin renunțare și înfrânare, restul e propagandă și sminteală.
Ionuț Țene
