În urma evenimentului de donare, a sculpturii în marmură albă“Uinitate“, Primăriei din Alba Iulia de către sculptorul belgian de origine română, Marian Sava, scriitorul Al.Florin Țene l-a invitat să viziteze municipiul Cluj-Napoca.

Astfel, sâmbătă, 18 mai, a.c. Marian Sava a venit la Cluj-Napoca, pentru o zi, înainte de a pleca la Bruxelles cu avionul.

Întâlnirea a fost lângă monumental lui Iuliu Hossu din fața Bisericii Schimbarea la Față de pe Bulevardul Eroilor., executată de Ilarion Voinea.

Prin periplul nostru în orașul lui Lucian Blaga, sculptorul a admirat Monumentul Memorandiștilor executat de Eugen Paul, care are inscripționat fraza spusă de Ioan Rațiu la Cluj, la 23 Mai 1894.“Existența unui popor nu se discută, se afirmă! ”.

Ajunși în Piața Unirii am admirat Ansamblul monumental Matei Corvin care este alcătuit din cinci statui reprezentându-i pe regele Matia (ecvestru) și pe cei patru generali ai săi, a fost dezvelită în anul 1902 în Piața Mare a Clujului. Macheta lucrării, operă a artiștilor János Fadrusz și Lajos Pákey, a obținut în anul 1900 marele premiu al Expoziției Universale de la Paris. Monumentul clujean a devenit de-a lungul timpului unul din semnele distinctive ale orașului. .Ansamblul este clasificat ca monument istoric în Lista monumentelor istorice sub denumirea Statuia ecvestră a lui Matia Corvin

Ajunși în Piața Avram Iancu, în fața Teatrului Național ”Lucian Blaga“, am admirat arhitectura acestui lăcaș de cultură, care  în 1904 a început construcția acestei clădiri în actuala Piața Ștefan cel Mare, pe locul fostei piețe de lemne a orașului. Lucrările, finalizate în 1906, au fost executate de celebra firmă constructoare de teatre Helmer și Fellner. Clădirea fost inaugurată în ziua de 8 septembrie 1906 cu o reprezentație a Teatrului Maghiar, al cărui director era Jenő Janovics. Construit în stil barocrococo, edificiul are o capacitate de 1000 de locuri și trei rânduri de logie .La îndemnul lui Tiberiu Brediceanu, clădirea a trecut în patrimoniul Consiliului Dirigent Român la data de 14 mai 1919, când a fost preluată de Onisifor Ghibu. La acea vreme Onisifor Ghibu ocupa funcția de secretar general pentru resortul Instrucțiunii și Artelor din cadrul Consiliului Dirigent Român. În același timp, Teatrul Maghiar a fost mutat în clădirea de pe strada Emil Isac, aproape de Parcul Central și râul Someș, în care funcționează și în prezent.

În fața acestei clădiri am fost impresionați de statuile: Mihai Eminescu executată de sculptorul Ovidiu Maitec  și Lucian Blaga care în anul 1986 a fost dezvelită.Lucrarea aparţine sculptorului Romul Ladea, și are o înălţime de 3 m, fiind  realizată în bronz.

Mai departe am vizionat statuia lui Iuliu Maniu, Inaugurată în contextul Centenarului Marii Uniri, statuia din bronz a fost realizată de către sculptorul Ioan Marchiș, la inițiativa și cu suportul Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, fiind amplasată în apropierea zidului vechii cetăți a Clujului, în spatele Bastionului Croitorilor.

O surpriză plăcută a fost când am admirat cele două statui ,( executate de sculptorul Alexandru Păsat) , din fața Catedralei Ortodoxe, a Episcopului Nicolae Ivan și a Mitropolitului Bartolomeu Anania (1993-2011), un om care nu a știut ce este frica și care a făcut istorie, prin înființarea Mitropoliei Clujului în anul 2006. Tălmăcitor al Bibliei şi ctitor remarcabil, Mitropolitul Bartolomeu a păstorit Eparhia clujeană cu înţelepciune, reuşind să-i dinamizeze activitatea, pentru a răspunde prompt şi eficient solicitărilor noi şi tot mai diverse ale lumii moderne. Pe acest titan al Bisericii Ortodoxe l-am cunoscut la Rm.Vâlcea în anul 1970, la o amplă manifestare culturală, în cadrul căreia atât dânsul cât și eu am citit din versurile noastre.

În momentul când priveam pe rând la cele două statui,  Marian Sava i-a telefonat sculptorului Alexandru Păsat, care în câteva minute a fost lângă noi.Cei doi titani ai daltei, se cunoșteau de mult timp cu ocazia unor simpozioane din Franța, Turcia, Grecia, Franția, Belgia etc. Așa au început discuțiile dintre Marian Sava, Alexandru Păsat  și scriitorul Al.Florin Țene, pe teme de arhitectura Clujului, sculptură și literatură, până seara târziu pe o terasă.  Astfel, s-a mai scris o pagină de istorie a culturii contemporane, filă din marea Carte a Clujului, în timp ce luna, ca o bucată de gheață în topire, ne arămea obrazul.

Al.Florin ȚENE