Multimea intra in sala si se aseaza fiecare linistiti la locurile lor. Era o liniste de mormant. Apoi in final se stinse lumina, si aceea putina ca si sperantele spectatorilor, se ridica cortina si piesa incepu. Era o drama despre o tara pe nume Romania si un popor care se chema poporul roman.Fiecare din cei prezenti acolo isi regaseau in piesa trecutul zbuciumat, visele desarte, neimplinirile personale, multimea lepadarilor, trairile si desertaciunile lumii in care traiau.Era ca un vis urat din care ar fi vrut sa iasa cu totii, dar nu puteau, pentru ca era propria lor viata, o viata cladita si dirijata de altii.

Acei altii care le promisesera atat in trecut ca si acum bunastare si fericire, libertate, egalitate si fraternitate.Simple lozinci desarte, simpli vanzatori de suflete.

Piesa noastra de care va vorbesc are doua acte.Primul act se petrece imediat dupa anul 1946 odata cu instaurarea bolsevismului rosu…alb…albastru. Al doilea act are loc in zilele noastre. Si lucrurile stau cam in felul urmator…

1.Actori.

– 1946 si dupa…Gheorghe Gheorghiu Dej, Ana Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luca, Silviu Brucan, Walter Neulander Roman si toata pleiada de acoliti.
– in prezent…Klaus Werner Iohannis, Dacian Ciolos, Traian Basescu, Vasile Blaga, Laura Codruta Kovesi si toata pleada de acoliti.

2.Scena Economica.

-1946 si dupa…desfiintarea proprietatii private, a claselor sociale, eliminarea burgheziei romanesti, distrugerea industriei si a agriculturii romanesti, desfiintarea gospodariilor romanesti, plata unor sume uriase catre Moscova, practic inrobirea noastra pentru multi zeci de ani.
-in prezent…inchiderea si distrugerea a numeroase fabrici si uzine, facilitarea patrunderii multinationalelor si a numeroase banci straine in detrimentul incurajarii si dezvoltarii elementului romanesc, vanzarea resurselor naturale si ale bogatiilor subsolului tarii, instrainarea si vanzarea pamantului romanesc unor socientati si firme straine, straine de tara si poporul nostru, inglobarea tarii in datorii externe imense, practic transformarea noastra in colonie.

3.Scena Politica.

-1946 si dupa…impunerea partidului unic, care urma linia politica impusa de Moscova, implementarea unei politici antinationale si anticrestine, eliminarea tuturor opozantilor politici…mai ales a celor cu o orinetare national crestina, impunerea terorii ca mijloc de guvernare, aservirea totala a justitiei care devine un mijloc de represiune, transformarea tarii intr-o imensa inchisoare.
-in prezent…promovarea si impunerea pe scena politica a partidelor si formatiunilor politice antinationale si anticrestine care implementeaza orbeste ordinele si directia impusa de Bruxelles, Berlin, Paris sau Washignton, renuntarea completa a promovarii elementului romanesc, considerea ideilor nationale si crestine si implicit a celor ce le promovoaza ca fiind periculoase si prin urmare acestea trebuiesc condamnate si ingradite, transformarea noastra dintr-un popor intr-o populatie, politizarea totala a justitiei, incheierea de tratate care nu sunt altceva decat o adevarata tradare nationala, desfiintarea Romaniei ca si stat national si unitar.

4.Scena Sociala
-1946 si dupa…impunerea unei noi oranduiri sociale care avea la baza alte valori decat cele nationale, crestine si morale, desfiintarea taranimii, eliminarea intelectualilor apropiati valorilor nationale si crestine, promovarea unei noi clase conducatoare straine de interesele adevarate ale tarii, asasinarea morala si fizica a elitelor.

-in prezent…impunerea in societatea a elementelor docile sistemului, personaje lipsite de atasament fata de valorile nationale si crestine, existenta unei crize morale acute cu repercursiuni grave mai ales asupra tinerilor, promovarea nonvalorilor si a unor principii gresite in invatamant, educatie si cultura, renuntarea la traditii si implementarea unor modele gresite si nesanatoase din occident si de pe continentul american.

Dar poate cea mai nefasta scena din piesa noastra, scena pe care o regasim in ambele acte, este scoaterea lui Dumnezeu din inima, sufletele, casele si societatea noastra. Vedem cum treptat am inlocuit iubirea cu ura, adevarul cu minciuna, lumina cu intunericul, frumosul cu uratul, binele cu raul, viata cu moartea. Acestea din urma sunt ingredientele societatii in care traim, o societate globalista, progresista, neomarxista si atee.

Si ca si cum parca pentru bietii nostri spectatori piesa nu fusese destul de cinica, se mai adauga la cele doua acte si un epilog…se vedea o multime de oameni, care se voia a fi poporul, stransi in jurul unui Presedinte, iar toata adunarea aceea emana multa ura, minciuna, intuneric, uratenie, rautate, iar Presedintele in grotescul sau zambea multumit, spunandu-si parca pentru sine…Am parte de un popor docil si iubitor de arginti, un popor dupa chipul si asemanarea mea.

Asadar, la o asemenea oferta, cine da mai mult……

Sa ma ierte si sa ne ierte Bunul Dumnezeu.

Cristian Ardeleanu