Oriunde am călătorit în lumea asta, înainte de toate mi-a plăcut să vizitez bisericile, templele, sinagogile, locurile sacre, fiindcă ele sunt focusul spiritualitatii unui anumit loc, unui anumit popor. Si in primul rand exprimă arta lui, modalitatea de a comunica acest spirit. Sigur, si muzeele au cate un sector dedicat religiei, implicit artei religioase. Oamenii si-au exprimat cel mai profund arta in viziunile lor religioase. Arta religioasa exprima cel mai bine istoria si conceptia despre viata si nemurire a unei colectivitati.

Ierusalimul este locul unde se poate observa cel mai complex si semnficativ legatura dintre arta si religie. Toate religiile, in special cele trei religii fundamentale, crestina, iudaica si islamica, isi expima aici valoarea.

In America, am vizitat sute de biserici, despre multe am scris, am descris arta lor si in special muzica pe care o cultiva. In special biserici crestine, catolice. Ele sunt adevarate repere (landmark) pentru poporul american, pentru cei care au venit aici si au intemeiat comunitati puternice. Toti imigrantii si-au concentrat viata in jurul unor biserici. Istoria comunitatii romanesti din America, de pilda, este legata de istoria bisercii ortodoxe din aceasta tara. Fapt pe care l-am descris pe larg in doua romane, MORT DUPA AMERICA si RASTIGNIT IN AMERICA, precum si in serialul de televiziune CU TEZAURUL CREDINTEI IN LUMEA NOUA (9 episoade).

Despre credinta musulmana am scris in volumul INTRE, dupa un fericit pelerinaj pe care l-am facut in Asia Mica. Iar despre iudaism in mai multe carti, in special in romanul MESALINA, inspirat de experienta vizitei in Israel, si volumul critic COMPENDIU DE CULTURA EVREIASCA.

Iar despre sinagogile din America, in special din New York, am scris mai multe articole. Evident ca ele s-au dezvoltat puternic in locurile unde evreii si-au intemeiat mari comunitati, in special in Downtown Manhattan, apoi s-au raspandit in tot Manhattan-ul. Nu o data am vizitat Sinagoga centrala din Manhattan, dar si alte centre evreiesti. Peste tot te intampina constructiile cu stema iudaica, iar pe Fifth Avenue exista celebrul Temple Emanu-El, simbol al primei reforme a congregatiei evreiesti din America. Sunt zeci de sinagogi noi. Aici evreii sunt mai puternici si mai raspanditi decat in Israel. Sigur, adevaratul focus istoric, religios si cultural, se afla la The Jewish Museum, pe care l-am vizitat de multe ori, iar paginile despre el se gasesc in COMPENDIU si alte carti.

La New York trec aproape zilnic pe langa Park East Synagogue, de pe 67 St. Sau pe langa Temple Emanu-El. Ori, cand merg la Barnes & Noble, nu e data sa nu trec pe langa scoala unde se preda kabbalah. Aici, Mihaela si Gabriela, fetele mele gemene, au cunoscut-o pe Madonna si au avut placerea sa stea la aceeasi masa. Aici se invata lucruri minunate, se preda stiinta comportarii, cum ar fi acest principiu moral: “Nu reactiona la primul impuls”. Locuiesc intr-o zona plina de evrei. Ii recunosc dupa chipa sau dupa – cum imi spunea mai an scriitorul Tesu Solomovici la Targul Gaudeamus –, plasele si sacosele din maini, dupa pachetele sau valizele pe care le duc, ca simbol al omului strangator, al lui Noah cu arca lui, al lui Ahasver ratacitorul. La vechiul templu Shaaray Tefila, fondat in 1845, unde intri pe “The Gates of Prayer” / Portile Rugaciunii, cum scrie pe frontispiciul sau, cu numai un dolar seniorii pot servi un pranz copios! Sunt zeci de mari Sinagogi in care am intrat si am fost uimit de organizare si de disciplina religioasa. Credinta este ca a doua viata pentru evrei. Cultul este fundamentalist, de nezdruncinat.

*

Aceste ganduri mi-au fost declansate de o experienta cu totul iesita din comun pe care am trait-o zilele trecute la Casa Sotheby’s, unde a avut loc licitatia „IMPORTANT JUDAICA”, in care s-au licitat 158 de loturi de arta iudaica religioasa.

Asa cum in comunitatile antice, obiectele uzuale erau create cu mare mestesug, cu rafinament, de catre mesteri artisti, asa si aici, obiectele de cult au fost realizate de adevarati artisti in modelarea estetica a materiei, in special a argintului. Nicaieri nu am mai vazut asa ceva. Obiectele similare pe care le-am pipait in Israel, la evreii la care am locuit, au devenit aici, in aceasta licitatie, niste coplesitoare opere de arta.

Aveai sentimentaul ca toate obiectele licitate, provenind din varii spatii geografice, sunt o colectie unitara, au un acelasi proprietar. Da, fiindca ele sunt expresia unitara a aceluiasi popor, indiferent unde s-a raspandit. Aici am vazut un fel de sinagoga universala, care a conservat de-a lungul timpului numai obiecte de cult de o rara valoare artistica. Si le-a colectat de peste tot, in silul lui British Museum, cel mai mare muzeu din lume.

Dar obiecte ca la licitatia de la Sotheby’s nu am mai vazut. Asa ceva nu exista decat la The Jewish Museum, fiindca acesta este rolul lui, sa adune tot ce este mai de pret si mai semnificativ in istoria poporului evreu, desi muzeul este axat pe istoria evreilor din America.

Licitatia a fost o imagine a iudaismului planetar, fiindca s-au licitat obiecte de cult de pe intreg pamantul. De pilda, am vazut minunea numita Clopot-turn asa cum exista la credinciosii evrei din Germania, Anglia, Italia, Polonia, Ungaria, pana la cei din Tunisia, Maroc si America. La fel genul Spice Tower sau Hanukah Lamp, sfesnicul (Menora) cu 7 si 9 brate, de o divesitate colosala, de la forma simpla, cu bratele egale, de o parte si alta a axului central, precum lampile poloneze, la forma gotica, germana, precum A Continental Silver Monster (lot 152), un fel de Hanukah centaur, partea din fata reprezentand opt guri ale unei fapturi fantastice, avand trupul de animal si coada de peste. Am vazut o uluitoare mezuzah, de la evreii din America, asa cum nu credeam sa vad vreodata pe vremea cand, la Haifa, scriitorul Aristide Mircea imi explica ce inseamna acest obiect de cult, izvorat din Deuteronomul. Este un fel de inger pazitor al casei, al familiei, printre altele. Uluitoare a fost tot o Hanukah Lamp provenita din Frankfurt am Main, datand din anul 1770, care s-a dat cu 140 000 de dolari.

Varful licitatiei insa l-a atins The Sassoon Silver-Gilt Hanging Sabbath Lamp / Lampa de Sabat suspendata din argint aurit, apartind acestei familii istorice Sassoon, cu un destin iesit din comun, care il reflecta parca pe Ahasverus, evreul ratacitor, cu radacini in India, apoi Germania, Anglia, ca personaj in romanul Vanity Fair, calatorind cu Printul de Wales, mai tarziu rege cu numele Edward al VII-lea, un alt urmas al familiei a ajuns sa expuna la Royal Albert Hall, consolidand o colectie de arta numita “Judaica”, ajungand apoi in Shanghai si Hong Kong, unde a impus Talmudul, ca ultimul Sassoon sa detina o librarie si un aticariat, unde a conservat acest candelabru nemaipomenit, care s-a dat cu 550 000 de dolari.

Cu el este ilustrata si coperta I a catalogului, iar coperta IV reproduce o alta minune, tabloul Portrait of a Rabbi with a Young Pupil / Portretul unui Rabin cu ucenicul sau (1900) al pictorului Isidor Kaufman (1853 – 1921), care prin cele doua figure reda admiratia sa fata de viata si religia iudaica. Tabloul este o capodopera a realismului si este considerat de evrei o icoana a spiritualitatii ebraice, prin cele doua figuri afalte in meditatie simbolizandu-se credinta iudaica si practica religioasa.

Tabloul s-a dat cu peste 500 000 de dolari. Licitatia a cuprins si cateva picturi inspirate din viata religioasa a evreilor, cum ar fi The Jewish Quarter / Cartierul evreiesc din Amsterdam, apartinand scolii olandeze, ca si o alta lucrare a pictorului Simeon Solomon, reprezentand un rabin ducand pe umeri Torah.

Fenomenala a fost si piesa numita A Monumental Micrographic Biblical Plaque (1859) a artistului Levi David van Gelder, care a realizat o originala placa mizrah, o litografie in care sunt insirate desene si texte minuscule, partea decorativa reprezentand scene biblice, scene de rugaciune.

Nu a existat cred lot, dintre cele 158 licitate, care sa nu merite atentia, sa nu fie o opera de arta nemaipomenita, cum ar fi, de pilda, cele 7 loturi provenite din Sinagoga Centrala de la Londra. Sau seria cartilor de argint, intre copertile carora se afla Torah. Obiectele uzuale, ca vase de baut, platouri, tacamuri de aur sau argint, vase pentru tinut aromele sau mirodeniile imi aminteau de rafinamentul artei antice chinezesti. Orice obiect era o bijuterie estetica, placuta prin ea insasi. Aurul, argintul, diamntele, tot felul de pietre pretioase conlucreaza la forma lor. Rafinamentul merge pana acolo incat o pereche de filigrame pentru Torah seamana cu niste masti populare stravechi, ca in dansurile din Oas (lot 59). Iar altele seamana cu Steaua populara, fiindca sunt imbracate in zeci de clopotei.

Valoarea extraordinara a executiei acestor podoabe este direct proportionala cu valoarea credintei. Cand spui ca iti vine sa te inchini la un obiect, el devine deja fetis. Esenta si puterea credintei la popoarele antice o constituie fetisismul, iar el s-a perpetuat prin existenta operelor de arta propriu-zise, artistii Renasterii, de pilda, avand un mare rol in impunerea crestinismului. Imbinarea artei cu religia este adevarata forta creatoare a omului.

Grid Modorcea, Dr. in arte
Corespondenta de la New York