Îmi place ploaia cum se întoarce-n nor
albastrul care colorează cerul
și florile de câmp ce cresc în părul tău
și tropotul cailor adus de vânturile stepei

Iubesc marea sărată, o lacrimă smulsă de ochiul
zeului rătăcit pe corabia lui Sebastian
căderea stropilor, șoapte pe pielea de porțelan a dragostei naufragiate în singurătatea insulei

Îmi place trecerea toamnei prin brazdele amintirii. Acele valuri din cutele memoriei dezbracată de săruturi

Privește dorul cum lasă marea înserare a zborului
peste munții uitării ce străjuiesc golful trecerii

Ionuț Țene

21 august, Neos Marmaras
Sithonia