Reprezentanții comunităților românești din Serbia, Ucraina și Bulgaria au cerut, marți, la lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, sprijinul statului român pentru a-și păstra identitatea națională, afirmând că sunt supuși unui proces continuu de asimilare și deznaționalizare în statele de reședință, informează Agerpres.

Dr. Predrag Balașevici, președintele Partidului Neamului Românesc din Timoc, Serbia, a vorbit despre dificultățile minorității române din Serbia, care nu beneficiază de școală și presă în limba maternă, fiindu-i totodată îngreunat accesul la cultul ortodox român.

„Suntem o comunitate destul de mare, cu 154 de localități pur românești, 46 de localități mixte, o populație între 250 și 300 de mii de români care niciodată în istorie nu a beneficiat de a învăța limba română la școală. (…) Conștiința națională a românilor din Timoc este undeva la pământ, din cauză că așa ne-au tratat sârbii. Dar, pe de altă parte, ce a făcut România în toți anii acești? A dormit? Nu a făcut nimic. (…) Este membru în UE, este partener strategic cu SUA, dacă România astăzi nu poate să ne ajute, că are un cuvânt greu de spus în Balcani, când o să ne ajute, când ne vom pierde identitatea? Atunci o să fie prea târziu. Orice zi, orice lună, orice an pe care le pierdem nu le mai putem întoarce”, a declarat Predrag Balașevici, atrăgând atenția că procesul de deznaționalizare și asimilare a românilor din Valea Timocului va ajunge „într-o fază finală”, situația românilor timoceni devenind din ce în ce mai grea, dacă nu se va interveni urgent pentru stoparea acestui proces.

Zavișa Jurj, președintele Asociației pentru Cultura Românilor-Vlahilor „Ariadnae Filum” din Serbia, a spus că, lipsiți de școli, mass media sau biserică în limba maternă, românii din Valea Timocului se află în ultima fază de asimilare și că este nevoie urgentă de sprijinul statului român.

„Statul ar trebui să ne sprijine, nu vorbesc aici de fonduri, ci de o politică, o strategie gândită și când e vorba de noi și Serbia e foarte simplu, pentru că România și Serbia, în 2012, au semnat un protocol care prevede ce trebuie făcut pentru comunitatea românească din Serbia. Până acum nu s-a împlinit nimic. O bună parte din familiile trecute la oraș nu-și mai învață copiii românește, nemaifiind cu bunicii nu mai știu ce e un obicei, o tradiție românească, un dans popular românesc, o sărbătoare. În orașe, cred că zeci de mii de români sunt pierduți”, a atenționat Zavuja Jurj.

NapocaNews