Lucrările edilitare pentru modernizarea străzii Regele Ferdinand au adus la lumină un important obiectiv arheologic: „poarta de nord a podului”, un vestigiu medieval de o deosebită importanţă istorică. Arheologii clujeni au scos la lumină recent o poartă de intrare a oraşului medieval. Este vorba despre prima poartă de intrare descoperită până în prezent. Arheologul Sorin Cociş din cadrul Institutului de Arheologie şi Istoria Arte Cluj a declarat, corespondentului Mediafax, că descoperirea a fost făcută în cadrul unor lucrări de reabilitare care se fac pe str. Regele Ferdinand din Cluj-Napoca. „Este vorba despre un monument de categoria I. Am descoperit, alături de alţi arheologi de la Muzeul de Istorie, de la Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea Sapientia, turnul de nord al oraşului medieval. Este prima poartă redescoperită. Este importantă descoperirea poziţionării porţii. Acum cercetăm. Am descoperit o latură a turnului. Zidul este din piatră pe latura de nord-sud, pe o lungime de 11 metri şi o lăţime de 1,30 metri”, a declarat Cociş. Sorin Cociş crede că poarta fost construită, din piatră, în 1404, fiind dărâmat în 1873, odată cu dezvoltarea oraşului. Un alt istoric susţine această teorie. Alexandru Diaconescu spune că este vorba de poarta principală a orașului. ”Eu încă nu am văzut săpăturile și vestigiile, dar știu că este vorba despre poarta principală a orașului Cluj Napoca, demolată destul de tărziu, pe la 1870. Dacă nu ar fi fost demolată atunci, azi am fi avut un monument extrem de frumos în oraș. La vremea respectivă, autoritățile maghiare au demarat proiectul de lărgire a străzii respective și au demolat poarta, care făce parte din istoria lor, practic. Noroc cu arhitectul Ilașcu, care a documentat zona! Mare păcat că acest monumet, care asigura o identitate orașului, nu mai există”, a declarat presei clujene reputatul istoric. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului rangul unui Oraș Liber Regesc, scoțându-l astfel de sub autoritatea voievodului Transilvaniei. Aceasta a ajutat astfel Clujul să devină un centru pentru producția și schimbul de mărfuri.

Poarta a fost demolată de Imperiul Austro-Ungar în 1872 – 1873, pentru lărgirea şoselei şi modernizarea oraşului. „Zidul de vest al Turnului Porţii Podului, parte a incintei medievale a orașului Cluj – datat foarte probabil în prima parte a secolului XV și demolat la 1872 – 1873. Amplasament – Strada Regele Ferdinand, în fața clădirii Poștei Centrale. A fost unul dintre turnurile cele mai importante ale orașului, aflat în relație directă cu cea mai veche stradă atestată documentar a Clujului (Platea Pontis/Strada Podului, 1362) și cu primul pod din piatră ridicat peste Someș, în imediata sa vecinătate (atestat la 1580)„ a afirmat presei locale istoricul clujean Cosmin Rusu. Am cercetat zona unde s-a descoperit poarta de nord a oraşului medieval şi am discutat cu unii arheologi clujeni. În urma discuţiilor s-a ajuns la concluzia interesantă, că zidurile cetăţii medievale ale Clujului s-au construit cu piatră din fostul zid de apărare roman al municipiului imperial Napoca. Mai mult, zidurile medievale ale Clujului au fost ridicate în parte pe aliniamentul vechiului zid ridicat de Imperiul Roman, fapt ce dovedeşte că, odată cu venirea saşilor, secuilor şi maghiarilor în oraş, pe vechiul municipiu roman exista un oraş de piatră parţial funcţional şi locuit. Deci retragerea aureliană şi epoca migraţiilor nu adus la depopularea totală a localităţii, ci în clădirile romane căzute parţial în ruine au locuit autohtoni, iar oraşul era apărat de o parte din zidurile care rămăsăseră în picioare. E o dovadă clară a continuităţii populaţiei locale în fostul municipiul roman până la aşezarea saşilor şi maghiarilor în urbe şi proclamarea ca „oraş liber regesc”. Unii arheologi consideră că sub recenta poartă medievală descoperită se află de fapt vechea structură a unei vechi porţi romane. În general, oraşul medieval a fost construit cu piatra locuinţelor romane şi zidurile întărite cu acest material folosit de Imperiul roman. Nu întâmplător, aceeaşi piatră din ruinele conservate ale vechiul forum roman aflat în Piaţa Unirii sau de la piaţa imperială de lângă Parcul IL Caragiale se regăsesc în casele medievale şi în stil baroc, precum şi în zidul de apărare. Descoperirea porţii podului de nord a intrării în cetatea Clujului dovedeşte arheologic continuitatea şi legătura peste secole între municipiul roman Napoca şi oraşul liber regesc de la 1405. Unii istorici apreciaţi, ca Tudor Sălăgean consideră că în secolul IX, în ruinele oraşului roman, a funcţionat o importantă aşezare a lui Gelu „quidam Blacchus”. Cercetarea cu atenţie şi acribie a porţii medievale de nord a oraşului va aduce noi dovezi ştiinţifice ale continuităţii locuirii în Transilvania.

Ionuţ Ţene