Sfinţirea noii biserici greco-catolice din oraşul Gherla, programată sâmbătă 26 octombrie 2019, va fi un prilej de mare sărbătoare în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică şi reprezintă împlinirea unui vis arzător al credincioşilor greco-catolici gherleni, vechea catedrală (din 1930, cocatedrală) confiscată abuziv în 1948 nefiind restituită. La eveniment sunt aşteptaţi arhierei, preoţi, persoane consacrate şi credincioşi din Eparhia de Cluj-Gherla şi din alte eparhii şi dieceze catolice din ţară.

Pr. Alexandru Hruban, Protopop de Gherla, a anunţat faptul că Ceremonia de sfinţire a bisericii şi Sfânta Liturghie vor fi celebrate începând cu ora 10.00, de PS Florentin Crihălmeanu, episcopul de Cluj-Gherla, împreună cu episcopii invitaţi şi cu un sobor de preoţi şi diaconi.

Noua biserică va primi hramul „Sfântul Iosif”, după numele Logodnicului Preasfintei Fecioare Maria, Patronul Bisericii Universale şi Patronul Eparhiei de Gherla şi apoi de Cluj-Gherla. Oraşul Gherla este primul sediu episcopal, de la înfiinţarea Eparhiei de Gherla (în 1853) şi până la mutarea la Cluj (în 1930), când numele eparhiei a devenit „de Cluj-Gherla”.

De oraşul Gherla se leagă naşterea EparhieiGreco-Catolice de Cluj-Gherla şi prin naşterea acestei eparhii s-a dezvoltat în acest oraş de pe plaiuri transilvane o vatră de şcoală românească, a devenit „unimportant centru greco-catolic, cu viaţă spirituală, naţională, şcolară şi social-culturală înfloritoare” (cf. Pr. prof. Ghorghe Breharu).

De aici au păstorit turma încredinţată episcopii acestei eparhii, de la cel dintâi episcop, Ioan Alexi şi până la Arhiereul Iuliu Hossu (al VI-lea episcop al Gherlei), în timpul căruia reşedinţa episcopală s-a mutat de la Gherla, la Cluj (în 1930).

Fericitul Iuliu Hossu, episcop martir pentru credinţă şi primul cardinal al neamului românesc, din lumina cerească veghează şi binecuvântează primul său sediul eparhial, vechea aşezare a Gherlei.

În faţa noii biserici din Gherla, în anul centenar – 2018 a fost amplasat şi, la 25 nov. 2018, binecuvântat de PS Florentin, un bust al Episcopului Iuliu Hossu, semn de pioasă aducere aminte a personalităţii ierarhului român unit, ca „Vestitor” al Marii Uniri şi ca episcop de Gherla.

Sâmbătă, 26 octombrie 2019, la evenimentul sfinţirii sfântului locaş, marele Arhiereu se va reîntoarce la Gherla şi prin relicvele sale, care vor fi aduse de la Episcopia din Cluj, iar un mic fragment de os va fi depus în masa sfântului altar.

Cu siguranţă, din înaltul cerului, Fericitul episcop martir Iuliu Hossu se bucură pentru marele vis împlinit al comunităţii greco-catolice din Gherla, cel de a avea din nou un loc de închinare, o casă oferită lui Dumnezeu, liman de mântuire sufletelor, rod al jertfei şi rugăciunii generaţiilor de credincioşi ai Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică.

SCURT ISTORIC AL BISERICII GRECO-CATOLICE DIN GHERLA

Atestată documentar din 1291, Gherla (numită Gerlahida în 1291 şi Candia în 1667) a fost multă vreme aşezare rurală, cunoscută în 1657 ca „sat valah”. Românii din Gherla, pe atunci Candia, s-au unit cu Roma la 1700, deodată cu cei din satele din jur, după cum atestă Şematismul Eparhiei de Cluj-Gherla din 1947.
Timp de 76 de ani românii uniţi din Gherla se rugau „pe la şuri”, neavând biserică, în câteva perioade având acces la o capelă. Abia în anii 1777-1778, s-a edificat biserica din Candia, cu hramul „Intrarea în Biserică a Preacuratei Născătoare de Dumnezeu”.
După încă 75 de ani, când, în 1853, Papa Pius al IX-lea a înfiinţat Eparhia de Gherla şi mica bisericuţă din Candia a devenit „catedrală”, păstrându-şi acest titlu vreme de 50 de ani. Privind la această biserică, în 1858, Nunţiul Apostolic din Viena, Anton de Luca, a rostit către Mitropolitul Alexandru Şterca Şuluţiu, care-l însoţea, cuvintele rămase de atunci proverbiale: „Vos adhuc estis in catacumbis!” – „Voi şi acum sunteţi în catacombe!”.

În jurul acestei mici „catedrale” din Candia, în timpul păstoririi Episcopilor Gherlei, a fost organizat învăţământul teologic, s-au tipărit cărţi, s-a dezvoltat un puternic centru de credinţă, învăţământ şi luminare prin cultură a poporului român.

După alţi 50 de ani, în 1904, Episcopul Ioan Szabo (cel de-al IV-lea Ierarh al Eparhiei de Gherla), a obţinut terenul din strada Bobâlna pe care a ridicat mult dorita catedrală a Eparhiei de Gherla. Biserica a fost proiectată după modelul bisericii arhiepiscopale din Atena. Piatra de temelie a fost binecuvântată la 19 mai 1905, a doua zi de Rusalii, construcţia s-a realizat între 1905-1907, la 21 nov. 1907, fiind sfinţită cu hramul «Intrarea în biserică a Preacuratei Fecioare Maria». În această catedrală au fost înmormântaţi Episcopul Ioan Szabo, ctitorul sfântului locaş şi ierarhul care l-a succedat, Episcopul Vasile Hossu (1866-1916), cel care a dorit să creeze la Gherla „un mic Vatican românesc”, fiind împiedicat să-şi împlinească acest proiect de izbucnirea Primului Război Mondial.

În Catedrala din Gherla, în 16 decembrie 1917, a fost instalat Episcopul Iuliu Hossu, Episcop de Gherla (1917-1930), „Episcopul vizitaţiilor canonice” şi Vestitorul Marii Uniri, în prezent Fericitul Iuliu Hossu, episcop martir pentru credinţă.

Istoria ia o nouă turnură la 5 iunie 1930, când, prin constituția Apostolică a Papei Pius al XI-lea, Solemni Conventione, are loc rearondarea Eparhiilor și înființarea Eparhiei de Maramureș. După această dată, sediul episcopal este mutat de la Gherla la Cluj, Eparhia de Gherla se va numi Eparhia de Cluj-Gherla, iar Catedrala din Gherla va deveni Cocatedrală. După mutarea sediului episcopal la Cluj, la Gherla s-a înfiinţat Vicariatul foraneu episcopal, la fosta reşedinţă episcopală.

În ajunul prigoanei comuniste, Şematismul din 1947 consemnează în Parohiile Gherla I şi II, un număr de 2117 credincioşi greco-catolici; 1590 romano-catolici; 260 de armeano-catolici; 96 ortodocşi; 1391 de reformaţi calvini; 66 creştini de alte confesiuni şi 155 de evrei. De asemenea, apar următoarele asociaţii religioase: AGRU cu 178 membri; Reuniunea Mariană, 195 membre; Reuniunea Corală – 28 membri; elevi greco-catolici 589 (din totalul de 664);

NapocaNews