O echipă de cercetare româno-americană a descoperit o specie de dinozauri pitici, pe care a denumit-o „Dragonul zburător”, care prezintă elemente unice în lume.

„Albadraco – ‘dragonul zburător’ din Transilvania, descoperire importantă a echipei de cercetători româno-americani. Revista ştiinţifică Cretaceous Research a publicat de curând un articol semnat de o echipă de cercetare româno-americană (Alexandru Solomon – Muzeul Judeţean Mureş şi Universitatea Babeş-Bolyai, Vlad Codrea – Universitatea Babeş-Bolyai, Márton Venczel – Muzeul Ţării Crişurilor şi Universitatea Babeş-Bolyai şi Gerald Grellet-Tinner – CONICET, Argentina, Muzeul de Istorie al Insulei Orcas, Eastsound, WA, SUA) care semnalează o nouă descoperire excepţională din Cretacicul Superior continental al României. Descoperirea se referă la o nouă reptilă zburătoare – pterozaur – de dimensiuni mari, care vieţuia într-o insulă populată cu specii de dinozauri pitici”, se arată într-un comunicat trimis, marţi de Universitatea Babeş-Bolyai (UBB).

Descoperirea este importantă pentru lumea ştiinţifică.

„Descoperirea lui Albadraco tharmisensis, un nou gen şi specie de pterozaur azhdarchid din Maastrichtianul Formaţiunii de Şard, din zona sud-vestică a Bazinului Transilvaniei (judeţul Alba, România), este de un interes remarcabil pentru comunitatea ştiinţifică deoarece reprezintă primul azhdarchid de dimensiuni mari descris din ‘ Insula Haţeg’. Mărimea sa se încadrează între cea a lui Eurazhdarcho langendorfensis (dimensiuni medii) şi a formei gigantice Hatzegopteryx thambema, confirmând astfel co-existenţa azhdarchidaelor maastricthiene de dimensiuni medii, mari şi gigantice în România. (…) Denumirea generică derivă de la numele judeţului Alba, unde este localizată localitatea descoperirii şi din latinescul ‘draco’ = dragon. Denumirea speciei a fost stabilită după ‘Tharmis’, numele dacic al actualei Alba Iulia. În momentul de faţă localitatea de provenienţă a fosilelor, Oarda de Jos, este parte componentă a oraşului Alba Iulia”, se mai arată în comunicat.

Resturile descoperite prezintă o serie de caracteristici unice la nivel mondial.

„Prezenţa a două fragmente de ‘cioc’ bine conservate şi a unei vertebre cervicale care revin lui A. tharmisensis este foarte interesantă deoarece semnifică prima semnalare din Europa a unui fragment de premaxilar şi a unei simfize mandibulare asociate, provenite de la acelaşi individ. O serie de caractere morfologice ale premaxilarului şi simfizei mandibulare observate la A. tharmisensis se regăsesc şi la Bakonydraco galaczi (descoperit în Ungaria), sugerând posibilitatea ca aceşti doi taxoni, deşi separaţi de o relativ îndelungată durată de timp, să aparţină unui grup distinct de Azhdarchidae. Mai mult, vertebra cervicală provenită de la A. tharmisensis confirmă existenţa azhdarcharidelor cu gât scurt în Insula Haţeg. Nu în cele din urmă, prezenţa a două rânduri de foramene pe feţele laterale ale premaxilarului reprezintă cea dintâi semnalare la nivel mondial a unei astfel de specificităţi pentru un azhdarchid cretacic superior. Albadraco tharmisensis a făcut parte din ecosistemele terestre insulare ale arhipelagului Oceanului Tethys”, mai specifică sursa citată.

NapocaNews