Diaspora se poate reîntoarce acasă dacă crede în patriotism. In ultimul deceniu, numarul elevilor romani a scazut cu aproape 349.000 de copii, consecinta a scaderii natalitatii si emigrarii masive, pe de o parte, si a cronicizarii abandonului scolar pentru copiii vulnerabili, pe de alta parte. Numai in anul scolar 2017-2018, aproximativ 30.000 de elevi din invatamantul primar si gimnazial au fost nevoiti sa abandoneze scoala, cel mai adesea din cauza saraciei si a costurilor ascunse ale educatiei.

Conform raportului MEN privind situatia invatamantului preuniversitar, in anul scolar 2017-2018, erau cu 24.000 mai putini elevi decat in anul anterior si cu aproximativ 349.000 mai putini decat in anul scolar 2009-2010.

Reducerea populatiei scolare are in principiu la baza scaderea populatiei, amplificarea fenomenului migratiei, diferentele de infrastructura scolara dintre mediile de rezidenta si abandonul scolar devenit cronic in mediile socio-economice.

Abandonul scolar. La nivelul anului scolar 2016-2017, invatamantul primar si gimnazial inregistreaza o rata a abandonului de 1,1% in urban si 2,3% in rural. Cu o rata de parasire timpurie a scolii de 16,4% (EUROSTAT), Romania ramane departe de tinta de 11,3% asumata pentru anul 2020 (conform Agendei Europa 2020).

Costurile de scolarizare sunt principalul motiv de abandon scolar in comunitatile marginalizate. Pentru o parte dintre elevi, mai ales pentru cei din zonele rurale sarace, unul dintre aceste costuri restrictive este cel aferent transportului catre si de la scoala. La nivelul anului scolar 2015-2016, peste 125.000 de elevi au facut naveta zilnic folosind transportul rutier pentru a ajunge la cursuri.

Desi este mentionata in rapoartele anuale ale MEN ca masura de combatere a abandonului si oferire de sanse egale pentru copii de a frecventa scoala, decontarea partiala sau totala a transportului vine cu o serie de limitari. Tarifele maxime pe kilometru impuse transportatorilor nu sunt respectate in multe situatii, ceea ce face ca abonamentele sa fie suportate integral de catre parinti. Pretul transportului variaza de la traseu la traseu, unul dintre cele mai mari preturi fiind 297 lei/luna (Turda-Cluj).

Mirela, 11 ani: „Eu nu vreau brad de Craciun, dar as vrea niste ghete speciale, cu talpa care sa creasca, pentru ca si piciorul meu creste, iar mama se necajeste ca nu ma mai poate trimite, desculta, la scoala. As vrea, asadar, niste ghete noi, rosii, care sa tina cat tine scoala, dar eu vreau sa ma fac doctor si asta inseamna multi ani de invatare”.

Un studiu realizat de Salvati Copiii Romania arata ca majoritatea costurilor asociate programelor Scoala dupa Scoala sunt suportate de parinti, doar 10% dintre respondenti afirmand ca o alta institutie acopera o parte din costuri (7,6%) sau toate costurile (2,5%).

Clivajul rural/urban se resimte puternic in privinta numarului de copii scolarizati. In cazul invatamantului prescolar, numarul copiilor scade cu peste 4.000 in anul scolar 2017-2018 fata de anul precedent in mediul rural, in timp ce in mediul urban creste cu o cifra similara. Datele fac referire la mediul in care functioneaza unitatile de invatamant, nu cel de domiciliu al copiilor. Cu alte cuvinte, decalajele se explica partial si prin copiii care locuiesc la sat, dar invata in orasele apropiate de casa.

NapocaNews