După mai bine de șase ani de lucru, Programul Național „Limes – frontiera romană” face pași concreți pe listele UNESCO.

Deja pe pagina de internet a prestigioasei organizații pot fi găsite sute de situri românești – din județele Mehedinți, Caraș-Severin, Timiș, Arad, Hunedoara, Alba, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Argeș, Teleorman, Vâlcea, Dolj, Olt, care compun sistemul granitei romane al fostelor provincii romane.

Potrivit președintelui Comisiei Naționale Limes, Felix Marcu, România va figura în patrimoniul mondial cu două dosare ale granițelor romane, unul dunărean, cu 45 de situri propuse, respectiv cel dacic, cu puțin peste 300 de situri, date de numeroasele turnuri de observare pe cei 1500 de km de linie virtuală.

Pentru dosarul limesului dunărean România lucrează la nivel internațional în parteneriat cu Austria, Ungaria, Slovacia, Serbia, Croaţia și Bulgaria.

La cele două proiecte mari se lucrează cumva în paralel, cu întâlniri atât la nivel național, cât și internațional. Dosarul dunărean a avut 4-5 întâlniri internaționale, dintre care ultima la Timișoara. Astfel cercetătorii și-au dat acordul pentru mai multe obiective comune de îndeplinit de către state, legat de aspecte precum definiția limesului, atribute, criterii, folosirea unei singure baze de date.

Anul trecut a fost depusă la Ministerul Culturii lista indicativă națională românească, listă care a și primit aprobare.

Felix Marcu, totodată manager al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, a precizat pentru NapocaNews că în ciuda pandemiei de Covid-19 echipa de lucru este mobilizată în continuare și muncește de la distanță pentru documentație.

Toate siturile romane care nu sunt distruse au fost propuse pentru dosarul UNESCO, dar asta nu înseamnă că toate vor fi acceptate pe lista finală. Criteriile care vor cerne ”lista tentativă” vor fi stabilite pe parcursul anului curent și următor, depinzând printre altele de clarificarea situației cadastrale și starea de conservare.

Fiecare sit inclus în documentație va avea nevoie de informații cadastrale, iar pentru acest pas există o colaborare bună cu autoritățile locale.

”Proiectul evoluează bine, dar greu, mai ales că acum nu putem merge pe teren” – Felix Marcu.

Dosarul dunărean s-a lovit între timp de o problemă birocratică, cauzată de completarea unor formulare greșite de către Bulgaria și Serbia, țări care au început proiectul la nivel național, însă acum lucrează după formulare UNESCO de nivel internațional. Organizația a reglat între timp impasul birocratic. Atât pentru dosarul dunărean, cât și pentru cel dacic, Ministerul Culturii din România a lucrat corect din acest punct de vedere.

Ultimele evoluții din România arată o amânare, prin ordin de ministru, a depunerii doucumentațiilor finale, pentru anul 2023.

De asemenea, la o întrunire internațională, România a primit aprobare pentru includerea într-o aplicație mobilă LIMES, dezvoltată de Scoția și Germania, cu condiția realizării unui dosar național corespunzător.

Arheologii se află într-o cursă contra cronometru întrucât doar o mică parte a liniei virtuale Limes aparține domeniului public, iar multe situri sunt puse în pericol prin lucrări agricole sau șantiere de construcții. De aseenea, în multe cazuri, piatra utilizată de romani a fost utilizată la construirea satelor, bisericilor și castelelor medievale din zonă.

Doar o mică parte a limesului este vizibil. Linia de turnuri și ziduri de piatră din Transilvania a fost conservată cel mai bine, pe o distanță de circa 350 de km. În doar 20% din cazuri terenul pe care se află acestea este proprietatea statului român.

Cu toate că dosarele României sunt subfinanțate și încă nu se știe când echipele de lucru vor beneficia efectiv de fondurile alocate, expertul clujean Felix Marcu, președintele Comisiei Naționale Limes, apreciază faptul că există o continuitate în interesul manifestat pentru proiect din partea Ministerului Culturii.

Limes-ul roman a avut cea mai mare întindere în sec. al II-lea d.Hr., peste 5000 km, de la malul Atlantic al Scoţiei prin Europa, Marea Neagră, a continuat până la Marea Roşie, nordul Africii, și înapoi la malul Oceanului Atlantic.

Monumentele care compun granița romană din Germania, precum și cele din Anglia, sunt deocamdată singurele care fac parte din patrimoniul UNESCO

NapocaNews