„Mecanismul adoptat de legiuitorul nostru este următorul: se promulgă legea care permite îngrădirea drepturilor şi libertăţilor în starea de alertă, apoi se ia o hotărâre privind instituirea stării de alertă (adoptată pe baza legii ordinare) pentru ca, într-un final, îngrădirea efectivă a libertăţii să se decidă tot printr-un act normativ terţiar: ordinul comun!”, a precizat, pentru MEDIAFAX, avocatul Codrin Ţarălungă.

Sub acest aspect, nu se identifică mari diferenţe faţă de starea de urgenţă, unde actul terţiar era Ordonanţa Militară, arată sursa citată.

„Privit în acest mod, se va observa că norma constituţională care dispune că drepturile şi libertăţile pot fi limitate prin lege întrucât, în Legea privind starea de alertă nu se dispune obligativitatea purtării măştii, ci aceasta, cum am arătat, se concretizează în ordin”, mai subliniază avocatul.

Ordinul comun poate fi atacat în instanţă.

„Dacă va fi să plecăm urechea către autorităţi, acestea vor spune că “purtarea măştii” este modalitatea concretă – o chestiune pur tehnică – prin care s-au îngrădit drepturile şi libertăţile “aşa cum permite legea”. Fiind un act administrativ cu caracter normativ, ordinul comun ar putea fi atacat în procedura contencios-administrativă”, mai subliniază juristul.

Napocanews