Decizia judecătorilor de la Karlsruhe se referă la obligaţiunile suverane în valoare de mii de miliarde de euro pe care BCE le-a achiziţionat începând din 2015. Încă din 2017, judecătorii Curţii Constituţionale a Germaniei au ridicat unele obiecţii faţă de participarea Bundesbank la o parte a programului de achiziţii de active, cunoscut sub denumirea de Public Sector Purchase Program (PSPP), care, în opinia judecătorilor, ar putea însemna angajarea băncii centrale în finanţarea directă a guvernelor, lucru pe care BCE nu are voie să îl facă.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) – care anterior stabilise că programul de achiziţii demarat de BCE este conform cu dreptul european – şi Comisia Europeană au informat că legislaţia UE are prioritate faţă de reglementările naţionale, iar deciziile CJUE sunt obligatorii pentru instanţele celor 27 de state membre ale blocului comunitar.

Duminică, preşedintele CE, Ursula von der Leyen, a mers mai departe, spunând că Executivul comunitar ar putea lua măsuri împotriva Germaniei.

„Recenta decizie a Curţii Constituţionale a Germaniei pune în centrul atenţiei două probleme ale UE: eurosistemul şi sistemul juridic european. Acum analizăm în amănunt decizia Curţii Constituţionale a Germaniei. Şi studiem posibilele decizii care vor urma, care ar putea include şi declanşarea procedurii de infringement”, a declarat şeful CE.

În baza tratatelor UE, Comisia poate iniţia proceduri judiciare (numite proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor) împotriva unui stat membru care nu aplică legislaţia UE. Astfel, Comisia poate introduce o acţiune la Curtea de Justiţie care, în anumite cazuri, poate impune sancţiuni financiare.

NapocaNews