Pe muntele acestui tablou splendid vreau să urc
să simt răsuflarea frântă ca brazii de acuarelă
să zgâriu cu degetele obrazul unei stele care cade din luna august
în micul apartament mobilat doar de exclamaţii

Să sorb cu sete laptele cald hrănitor al amintirii acelei femei frumoase
Să fiu liber între ramele de aur ale picturii seducătoare
şi mirosul de vopsea să ameţească dragostea zilei cucerite

Florile de colţ sunt de un alb neînţeles de picant
Pictorul a făcut peisajul special pentru minunatul viitor
aşezat lângă colivia goală a canarului
Din care triluri seducătoare aud memoria ştearsă
despre libertatea care şi-a luat zborul atât de înălţător
în timpul perfect dedicat binelui nostru
când fereastră uitată deschisă este o crimă
despre oameni în uniformă

Ionuţ Ţene