Cuțitul în inimă seduce singurătatea mării
Din valuri scăldate de vremuri
Ulise rătăcește inima spre cărarea Penelopei
Corabia deșertului eșuată în dorință

Vântul zbate ghearele iubirii
Leoaică înfometată
de prea repede și încercată uitare

Tranșat de întrebări aspre
bărbatul se lasă sfâșiat de părăsiri și păsări

De brațele acelei caracatițe a indiferenței
rătăcită la poluri încremenite
În apele calde ale seninului stors de limpezirea
Lacrimei

Ionuț Țene