Rectoratului UBB format din îndrumători intelectuali și spirituali: prof. univ. dr. Daniel DAVID, prof. univ. dr. Corin BRAGA, prof. univ. dr. Dan LAZĂR, conf. univ. dr. Cristian LITAN, prof. univ. dr. Bálint MARKÓ, conf. univ. dr. Alexandra MUȚIU, prof. univ. dr. Adrian PETRUȘEL, prof. univ. dr. Călin RUS, conf. univ. dr. Christian SĂCĂREA, conf. univ. dr. Anna SOÓS și prof. univ. dr. Ioan BUCUR,

Excelențelor Voastre,

Subsemnatul, Vasile-Cristian Lungu, senator ales în Parlamentul României și inițiatorul Propunerii legislative pentru modificarea și completarea legii educației naționale nr.1/2011 (L87/2020) care modifică forma actuală a legii educației naționale în sensul introducerii unei litere în alineatul (1), art. 7, mai precis „În unitățile, în instituțiile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale, inclusiv în unitățile care oferă educație extrașcolară, sunt interzise […] e) activitățile în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen, înțeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași”, încep prin a vă transmite întreaga mea apreciere și considerație pentru activitatea academică și de cercetare dusă cu tradiție de către instituția pe care o conduceți. Vă scriu din respect pentru știință, dar și din datoria mandatată pe care am primit-o din partea cetățenilor României în calitate de senator ales.

Am luat la cunoștință, cu surprindere, poziția oficială a UBB în ceea ce privește propunerea mea legislativă, poziție pe care ați expus-o în mediul online, pe pagina oficială a instituției marți, 16 iunie 2020 și pe care o anexez acestui memoriu. Vă mărturisesc că parcurgând comunicatul online pe care vi l-ați asumat, am înțeles că în instituția de mare prestigiu și aplaudată la nivel internațional pe care o păstoriți este acceptată și pusă în practică o teorie care a apărut relativ recent în mediul academic internațional și național, dar care este extrem de controversată și care a dus la câteva consecințe practice foarte dăunătoare normalității unei societăți firești. Precizez că demersul meu legislativ vine din experiențe proprii pe care le-am întâlnit în mediul academic din Statele Unite ale Americii unde am fost educat.

Așadar, ținând cont de cele expuse mai sus, aș dori să vă îndrept atenția asupra câtorva întrebări la care, vă rog, cu respect, să-mi oferiți răspunsuri pentru a reuși să clarificăm o situație de fapt care există sau nu în instituția dumneavoastră.

  1. Dat fiind faptul că Universitatea Babeș-Bolyai îl are ca patron academic și spiritual pe omul de știință, doctorul Victor Babeș, pioner al biologiei, aș dori să vă întreb dacă biologia este edificatoare și clară în privința diferențierii bărbat-femeie sau e nevoie de o altă știință și care ar fi aceasta în cadrul căreia să fie analizată diferențierea mai sus amintită?
  2. Dacă știința se bazează pe observație empirică, în natură, iar știința biologiei nu este suficientă pentru a explica diferențierea bărbat-femeie și ar mai exista nevoia unei alte științe care să studieze genurile, cum poate face această știință observația genurilor, să le poată analiza și să stabilească unde se regăsește genul într-un om: în mintea lui, în imaginația lui, în sufletul lui etc.? Sexul biologic se poate observa prin studiu empiric al organele genitale. Dar, genurile unde se pot observa?
  3. Este acceptată în instituția dumneavoastră teoria/opinia că genul unui copil este un concept diferit de sexul biologic al acelui copil și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași? Deci, că genul unui copil nu trebuie să corespundă neapărat sexului biologic și acel copil să fie sănătos din punct de vedere psihologic sau psihiatric?
  4. Considerați că sexul biologic dobândit la naștere nu ar trebui să eticheteze persoanele drept femeie sau bărbat, ci fiecare copil ar trebui singur să își aleagă dintre zecile de tipuri de gen, inventate de susținătorii teoriei de gen, în funcție de preferința personală?
  5. Acceptați faptul că un copil care este născut cu organe sexuale masculine nu înseamnă neapărat că este băiat, ci poate să fie din punct de vedere al sexului băiat, dar din punct de vedere al genului fată sau să aibă un gen fluid (o zi fată, o zi băiat, a treia zi din nou fată ș.a.m.d.)?
  6. Știați că susținătorii teoriei de gen clamează că există cel puțin 114 genuri precum:

Agender: sentimentul de lipsă/absență a genului sau de gen neutru
Amicagender: gen care se schimbă în funcție de prietenul/prietena cu care ești într-un moment sau altul
Androgin: sentimentul de a fi un amestec de trăsături de gen masculine și feminine (și adesea și neutre)
Agenital: dorința de a fi fără caracteristici sexuale primare, fără însă a fi neapărat lipsit de gen; un agenital se poate identifica și cu oricare alt gen în mod simultan
Astralgender: un gen care se simte conectat cu spațiul cosmic
Bigender: sentimentul de a avea două genuri fie simultan, fie consecutive și alternative; de obicei cel care se simte așa se poate descrie ca „în mod traditional bărbat” și „în mod traditional femeie”, dar nu e obligatoriu
Ceterogender: un gen non-binar (n. ed. – care implică existența a mai mult de cele două genuri, masculin și feminin) cu sentimente specific masculine, feminine sau neutre
Ceterofluid: ceterogender ale cărui sentimente specific masculine, feminine sau neutre fluctuează
Cisgender: sentimentul de a te identifica mereu cu genul (masculin sau feminin) care ți-a fost alocat la naștere
Demigender: se simte parțial de un gen și parțial de alt gen
Egogender: un gen a cărui experiență este atât de personală, încât nu poate fi descris decât ca „eu”
Existigender: un gen care există sau se simte prezent doar atunci când se face un efort conștient de a-l observa
Femgender: un gen non-binar, dar care e feminin în natura sa
Gemigender: a avea simultan două genuri opuse, fluide, care creează un flux împreună
Genderblank: un gen care poate fi descris numai ca un spațiu gol și alb, care apare în mintea celui care îl experimentează atunci când vine vorba de gen
Genderflow: un gen fluid între sentimente infinite
Genderfluid: sentimentul fluidității din cadrul propriei identități de gen; sentimentul că ai alt gen cu trecerea timpului sau în diverse situații; numărul de genuri care pot fi astfel experimentate în această fluiditate este nelimitat
Genderqueer: folosit inițial ca termen-umbrelă persoanele non-binare (n.ed. – care se identifică cu alte genuri, inventate și diferite de masculin/feminin); poate fi și o identitate de gen; descrie un gen non-binar indiferent dacă individul are tendințe masculine sau feminine
Heliogender: un gen care este cald și arde?

  1. În Universitatea Babeș-Bolyai poate fiecare student să își aleagă genul și să fie: băiat sau fată, fără ca sexul biologic să conteze, iar simpla clamare a unui gen (neurmată de nici un fel de operație de schimbare de sex biologic), să fie acceptată de instituție și pusă în practică în sensul preschimbării legitimației de student conform genului și nu sexului biologic (de exemplu: astralgender, agender, demigender, heliogender etc.)?
  2. Studenții care sunt născuți băieți, dar clamează că sunt, de fapt, fete, sunt acceptați în competiții sportive în cadrul UBB rezervate doar fetelor? Mai mult, acestor băieți li se permite să utilizeze toaletele și dușurile fetelor din interiorul clădirilor UBB, pentru că ei simt că sunt, de fapt, fete?
  3. Invocați în poziția dumneavoastră „apărarea libertății și autonomiei academice”. Considerați că această libertate și autonomie academică trebuie să includă o serie de teze interzise în mediul academic din Europa, precum superioritatea intelectuală a membrilor unei rase sau a alteia? Excelențele Voastre, nu putem argumenta selectiv doar anumite teze care ne convin și care sunt lipsite de consens academic.
  4. Este predată t
    eoria de gen în instituția dumneavoastră în cursuri obiective precum nazismul sau comunismul (unde profesorul nu este propagandistul nazismului sau comunismului), sau este propusă ca grilă de lectură unică, așa cum sub comunism era impusă istoriei, literaturii sau filologiei grila de lectură marxistă?

Vă întreb acest lucru pentru că o asemenea grilă de lectură nu ar fi științifică, deci neutră, ci partizană, deci neștiințifică. În logica ei, unele aspecte ar fi înfierate ca „reacționare”, „patriarhale”, iar altele ar fi lăudate ca „subversive”, „revoluționare”, „progresiste”.

Iar dacă acesta este cazul, această teorie nu are ce căuta în universități și nu ar trebui să fie prezentată ca un adevăr absolut studenților pentru că este neștiințifică și partizană ideologic. Universitatea dumneavoastră respinge propaganda politică, dar oare este în regulă să permită unui curent ideologico-politic (neo-marxist) să se propage necritic și să fie propus studenților pe post de știință obiectivă?

De fapt, studiile de gen nu sunt dezbatere liberă de idei, ci îndoctrinare politico-stângistă (mai mult sau mai puțin radicală). Ele nu (in)formează tinerii, ci îi formatează ideologic.

Așa cum instituția dumneavoastră clădită pe principii morale și drepte se opune „oricărui tip de intruziune politică sau ideologică asupra științei/mediului academic”, propunerea mea legislativă (L87/2020) exact asta precizează, ca nicio ideologie (precum cea de gen) să nu fie impusă în unitățile de învățământ, pentru că are repercusiuni grave asupra integrității sociale a tinerilor. Ideologia de gen provine din programul grupărilor politice neo-marxiste, deci are și o implicație politică. De aceea, Universitatea Babeș-Bolyai ar trebui să se opună ideologiei de gen, și să susțină propunerea mea legislativă.

P.S: Excelențele Voastre, vă rog să-mi comunicați, ca parte a răspunsului la acest memoriu, dacă în instituția dumneavoastră există în prezent acceptată o materie despre întemeierea unei familii, despre relațiile soț-soție, despre cum să crească o familie copiii, despre armonia în familie cu scopul de a crește fericirea conjugală și a micșora rata divorțurilor?

Cu deosebită stimă,

Senator Vasile-Cristian Lungu